Alianța „Lista Unită”, condusă de premierul Andris Kulbergs, a obținut o victorie categorică în alegerile parlamentare din Letonia. Acest succes vine însă la pachet cu o mare responsabilitate: în timp ce țara își menține orientarea pro-occidentală, problemele economice amplifică o situație geopolitică din ce în ce mai tensionată.
RECENTE
FAKE NEWS
Atacul a provocat un incendiu și a dus la suspendarea completă a activităţii centrului.
Autoritățile ucrainene întârzie în mod deliberat restabilirea accesului la internet în Kiev pentru a împiedica organizarea unor proteste împotriva președintelui Zelenski, susține propaganda pro-Kremlin. În realitate, infrastructura de telecomunicații a fost grav avariată de atacurile rusești, iar operatorii au început imediat lucrările de restabilire a serviciilor.
Atacul a declanșat un puternic incendiu la bordul navei.
Forţele ruse au lovit un pod peste râul Dnipro în regiunea ucraineană Zaporijia.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat joi, că războiul din Ucraina a ajuns într-un „impas strategic foarte periculos”, cu riscuri iminente de escaladare regională.
Comitetul Nobel i-a acordat scriitoarea canadiene de 76 de ani înalta distincție pentru „pentru opera sa îndrăzneață și inventivă care, într-un dialog ludic cu tradiția clasică, a creat forme noi pentru literatura contemporană”.
Înalta Curte de la Londra a constatat joi că mandatele folosite de poliția din Thames Valley pentru a percheziționa reședințele lui Andrew Mountbatten în momentul arestării sale , în februarie, au fost ilegale.
Mahmoud Abbas se pregătește să amâne alegerile legislative palestiniene programate pentru 28 noiembrie și un anunț în acest sens ar putea fi făcut înainte de încheierea înregistrării pentru listele electorale, duminică.
Eforturile Armeniei de a ieși din sfera de influență a Rusiei și de a-și construi un viitor în Uniunea Europeană se lovesc de un val de narațiuni pro-ruse, dar și de constrângeri economice și de securitate.
Scandalul privind presupusa implicare a SUA în demiterea guvernului Bolojan nu reprezintă primul caz în care evenimente sau decizii majore care au implicat statul român sunt puse pe seama unor influențe externe. De la autostrada Bechtel până la gazele din Marea Neagră sau reactoarele de la Cernavodă, Veridica reconstituie câteva cazuri de proiecte asupra cărora planează încă suspiciuni de influență externă.
Sunt tot mai multe avertismente că Moscova ar putea lua în calcul atacarea unui stat NATO. Starea economiei și armatei ruse sugerează că, cel puțin momentan, Rusia nu e capabilă să poarte un război convențional cu NATO. Un scenariu mult mai probabil este intensificarea războiului hibrid purtat de ruși contra Occidentului.
Mai mult de un sfert din liceele franceze sunt afectate de o mișcare de protest care s-a declanșat în a doua parte a lunii septembrie în suburbiile Parisului. Protestele au pornit de la nemulțumiri legate de problemele din sistem, dar pe măsură ce s-au extins au început să devină violente, iar guvernul a acuzat extrema stângă de instigarea liceenilor.
Moldovenii, inclusiv cei din diasporă, nu mai cred în UE, care și-a pierdut prosperitatea economică și se transformă, treptat, într-un bloc militar, în care statele nou-admise vor fi membre de mâna a doua, potrivit unor narațiuni false răspândite de un politolog pro-rus de la Chișinău.
Autoritățile ucrainene întârzie în mod deliberat restabilirea accesului la internet în Kiev pentru a împiedica organizarea unor proteste împotriva președintelui Zelenski, susține propaganda pro-Kremlin. În realitate, infrastructura de telecomunicații a fost grav avariată de atacurile rusești, iar operatorii au început imediat lucrările de restabilire a serviciilor.
„Sistemul” din România combate mulțimile de oameni care cer eliberarea lui Călin Georgescu cu substanțe toxice aruncate din avioane (chemtrails), afirmă susținătorii fostului candidat la președinție.
O decizie a Consiliului Național al Audiovizualului îi împiedică pe influenceri să se mai exprime liber pe internet, potrivit unei narațiuni false care distorsionează noile reguli privind creatorii de conținut.
Rușii încearcă să își răspândească dezinformările mascându-le în așa-zise știri care au sigla unor organizații media internationale. Aceeași tehnică a fost folosită și pentru a acuza India că ar fi fost în spatele tentativei de deturnare a unui zbor Dubai – Tel Aviv.
Presa pro-Kremlin reia ultimele amenințări privind folosirea armelor nucleare împotriva NATO pe care rușii îl acuză că ar pregăti o agresiune. În tot acest timp, aceeași presă scrie despre invadarea și capturarea teritoriilor altui stat – Ucraina – ca despre un act de reparație istorică.
Cele mai recente campanii de dezinformare ale Rusiei vizează NATO și SUA. În cazul NATO, avertismentele privind sabotaje rusești sunt prezentate drept pregătiri de război, iar la americani se încearcă discreditarea democraților.
![Agonia „democrației suverane” sau despre cum războiul din Ucraina împiedică Rusia să se pregătească serios de război - [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/21809/conversions/01M3SCF3E6W4M20WSY6YC3EMF0-image.webp)
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Nu rata ultimul număr Veridica Weekly▸ Putin pare să aleagă escaladarea și să se pregătească pentru un mare război după cel din Ucraina, iar alegerile din Rusia ar fi fost regizate în acest scop, scrie Cosmin Popa. ▸ Cinci drone și rachete au explodat, sâmbătă, în doar 15 minute, lângă localități din patru raioane ale Republicii Moldova; MAE l-a convocat din nou pe ambasadorul rus Ozerov. ▸ Contractul Gazprom–Moldovagaz a expirat pe 30 septembrie, dar Gazprom își menține pretențiile de 709 milioane de dolari pe malul drept și de 11,6 miliarde de dolari pentru Transnistria; Nistrul rămâne la cote minime. ▸ Oligarhul rus Igor Makarov revine în atenția Chișinăului: premierul Vasile Tofan i-a readus involuntar numele în discuție, într-o săptămână în care Bruxellesul numește Republica Moldova „cel mai bun elev din clasa mea”. ▸ România: Parlamentul a respins guvernul Mureșan (182 de voturi „pentru”, 233 necesare), iar Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, într-o decizie definitivă. ▸ Kievul, sub atac: al doilea pod major lovit în două zile, iar Moscova cere din nou străinilor să părăsească capitala ucraineană; cancelarul Merz a venit totuși, neanunțat, la Kiev. ▸ Franța: revolta liceenilor a ajuns la peste 1.000 de licee, iar Guvernul acuză extrema stângă de instigare. ▸ Serbia merge spre alegeri decisive după demisia lui Vučić: parlamentare pe 25 octombrie, prezidențiale la sfârșitul lui decembrie. ▸ Lavrov a lansat la ONU o „Cartă eurasiatică” semnată de Belarus, Iran, Myanmar și alții — pe care criticii o numesc o nouă „Axă a răului”.
|
Mo Gawdat și alți 20 de experți în AI, tehnologie, dar și filosofie și psihologie vor răspunde la o singură întrebare: e AI-ul cea mai mare realizare sau cea mai mare eroare a umanității?
Cum contribuie capitalul american la economia românească, ce sectoare au cel mai mare potențial și care sunt companiile românești care au reușit pe piața din SUA
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
How a convicted fraudster lit the way for Russia’s sanction-busting operations
An interview with Andrey Melnichenko on the future of his country
