Cea mai mare bursă de criptomonede din Polonia a fost implicată într-un scandal de proporții, pe fondul unor acuzații de fraudă, spălare de bani, influență politică și legături cu celebra „Tambovskaya Bratva”. Această organizație criminală rusă a fost asociată cu mediul politic și de afaceri din Sankt Petersburg în perioada ascensiunii la putere a lui Putin.
RECENTE
FAKE NEWS
Moscovei îi este tot mai greu să ascundă situația de pe front și să găsească oameni dispuși să se înroleze pe bani, deși sumele sunt tot mai mari, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că Putin se teme de veteranii de război, chiar dacă zice că îi vrea în politică, dar și despre operațiunea rusă de influențare a alegerilor din Armenia.
Aderarea la UE înseamnă de fapt aderarea la NATO, organizație care stă în spatele războiului din Ucraina, potrivit unei diplomate armene, care reia practic narațiuni promovate de mulți ani în spațiul ex-sovietic de Rusia și pro-ruși. Acestea vizează și alte țări cu aspirații europene, ca Republica Moldova și Ucraina.
Neoliberalii, neonaziștii europeni și autoritățile de la Kiev blochează planurile americane de reglementare a războiului din Ucraina, potrivit presei pro-Kremlin.
Ucraina cumpără România „bucată cu bucată” cu banii dați de români guvernului de la Kiev, potrivit unei narațiuni false din media suveranistă.
Studenții din Serbia se pregătesc în acest weekend pentru primul lor mare miting al anului, într-o nouă încercare de a promova schimbări politice majore în țara balcanică condusă de pereședintele autoritar Aleksandar Vucic.
Detectivii care îl anchetează pe Andrew Mountbatten-Windsor ar putea investiga acuzațiile de abuz sexual ca parte a anchetei lor privind potențiale abateri în funcții publice.
Doi judecători de instrucție din cadrul unității pentru infracțiuni financiare din Paris au percheziționat Palatul Elysee în cadrul unei anchete privind organizarea unor ceremonii de omagiu la Pantheon.
O explozie produsă vineri la o uzină petrochimică din Ungaria a ucis o persoană și a rănit alte câteva, potrivit unui comunicat al companiei energetice maghiare Mol Group, care deține uzina.
Românii plătesc cu până la 45% mai mult pentru energie. Facturile lor sunt umflate de problemele din sistem – proasta administrare, lipsa investițiilor, instabilitatea legislativă, distorsiuni de piață cauzate de stat – dar și de „rentele” care ajung în buzunarele așa-numiților „băieți deștepți”.
Compania NIS reprezintă în prezent cel mai important instrument de presiune economică al Rusiei în Serbia. Pentru a evita sancțiunile americane, Belgradul este obligat să forțeze vânzarea acesteia. Aceasta ar urma să fie cea mai de amploare tranzacție din sectorul energetic din Balcani din ultimele două decenii. Cu toate acestea, povestea este încă marcată de numeroase incertitudini.
Călcând pe urmele Uniunii Sovietice și ale Imperiului Țarist, Rusia lui Putin încearcă să dicteze direcția literaturii prin interzicerea operelor pe care le consideră nepotrivite. Este o strategie care ar putea avea efectul unui bumerang, împingând publicul tocmai spre titlurile interzise.
Rusia pare să abandoneze, treptat, discursul triumfalist despre o victorie totală în războiul împotriva Ucrainei. Atât Kremlinul cât și propagandiștii săi par preocupați să „vândă” pacea în așa fel încât să nu pară un eșec al „operațiunii militare speciale”.
Un material audio fabricat cu inteligența artificială s-a viralizat pe rețelele de socializare ca fiind o înregistrare între Nicușor Dan și Dominic Fritz în care cei doi împărțeau încă din 2024 componența viitorului guvern.
Aderarea la UE înseamnă de fapt aderarea la NATO, organizație care stă în spatele războiului din Ucraina, potrivit unei diplomate armene, care reia practic narațiuni promovate de mulți ani în spațiul ex-sovietic de Rusia și pro-ruși. Acestea vizează și alte țări cu aspirații europene, ca Republica Moldova și Ucraina.
Neoliberalii, neonaziștii europeni și autoritățile de la Kiev blochează planurile americane de reglementare a războiului din Ucraina, potrivit presei pro-Kremlin.
Ucraina cumpără România „bucată cu bucată” cu banii dați de români guvernului de la Kiev, potrivit unei narațiuni false din media suveranistă.
Moscovei îi este tot mai greu să ascundă situația de pe front și să găsească oameni dispuși să se înroleze pe bani, deși sumele sunt tot mai mari, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că Putin se teme de veteranii de război, chiar dacă zice că îi vrea în politică, dar și despre operațiunea rusă de influențare a alegerilor din Armenia.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Presa pro-Kremlin laudă puterea de distrugere a noii rachete Sarmat (sau Satan) a Rusiei, iar Duma de Stat dă o lege care permite intervenția armatei pentru a elibera cetățeni ruși arestați în străinătate. Continuă, totodată, promovarea narațiunii că sfârșitul războiului e iminent și europenii se roagă de Putin să-i primească, narațiune ce s-a amplificat pe măsură ce au crescut problemele Rusiei pe front.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
A simulation of drone warfare shows how far the alliance has to go to learn the lessons of Ukraine.
