Neo-fasciști europeni cu simpatii față de Rusia – și chiar și legături cu aceasta – s-au aliat cu extrema dreaptă a Serbiei, cu sprijinul discret al guvernării de la Belgrad.
RECENTE
FAKE NEWS
Autoritățile de la Kiev anunță „victorii virtuale” și inventează un „punct de cotitură” în război pentru a ascunde prăbușirea frontului ucrainean, potrivit presei pro-Kremlin.
Șeful NATO și fost premier olandez, Mark Rutte, i-a cerut lui Volodimir Zelenski să distrugă portul Constanța, care amenință supremația portului olandez Rotterdam, afirmă un cont de propagandă, cel mai probabil cu identitate falsă.
Din afară, Rusia apare ca un stat autoritar și agresiv, cu pretenții de mare putere dar inept din punct de vedere militar și economic. Presa pro-Kremlin încearcă să convingă că realitatea e altă: Rusia e o super-putere care bagă în sperieți România, NATO și Europa, dar spre norocul acestora e și o mare iubitoare de pace.
România a rupt relațiile diplomatice cu Federația Rusă atunci când a închis consulatul rus de la Constanța și l-a expulzat pe consulul Andrey Kosilin, potrivit unei narațiuni false promovate de eurodeputata pro-rusă Diana Șoșoacă. În realitate, România are în continuare relații diplomatice cu Kremlinul.
|
Ministerul britanic al Apărării investighează un raport conform căruia o navă de război rusească a tras focuri de avertisment asupra unui iaht care naviga în Canalul Mânecii.
Artistul organizase recent la Berlin un protest cu o caricatură a lui Stalin și Putin
Trump le-a dat termen europenilor până pe 4 iulie pentru aprobarea acordului
Liderul belarus îi recomandă însă lui Zelenski să evite provocările la adresa Minsk-ului.
Până la momentul desemnării, Veștea era un nume cunoscut mai degrabă presei locale brașovene. Câteva ore mai târziu, declarațiile venite de la membrii PNL arată un risc major de scindare. Mai mult, un general NATO l-a acuzat public pe Veștea de acțiuni care au împiedicat construirea infrastructurii militare. Cine este politicianul PNL, puțin cunoscut publicului național, căruia Nicușor Dan i-a încredințat formarea unui guvern într-un moment de criză?
Tot mai mulți profesori din România își exprimă public – și chiar și de la catedră – preferințele politice pentru extrema dreapta și îi promovează ideile. Fenomenul pare să ia amploare în contextul în care politicienii suveraniști par a fi singurii care se arată preocupați de bunăstarea profesorilor.
România este, de ani buni, ținta acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei, dar rămâne timorată în fața acesteia chiar și când Ucraina arată că „marea putere” nu e chiar atât de mare. Politicienii români nu înțeleg Rusia, iar „sistemul” pare să admire autoritarismul corupt și ineficient de la Moscova.
Partidul pro-european „Contractul Civil” din Armenia, condus de premierul în exercițiu Nikol Pașinian, a câștigat detașat alegerile din 7 iunie. Opoziția pro-rusă contestă însă rezultatele, încercând cel puțin să blocheze obținerea unei supermajorități parlamentare de către formațiunea de guvernământ.
Autoritățile de la Kiev anunță „victorii virtuale” și inventează un „punct de cotitură” în război pentru a ascunde prăbușirea frontului ucrainean, potrivit presei pro-Kremlin.
Șeful NATO și fost premier olandez, Mark Rutte, i-a cerut lui Volodimir Zelenski să distrugă portul Constanța, care amenință supremația portului olandez Rotterdam, afirmă un cont de propagandă, cel mai probabil cu identitate falsă.
România a rupt relațiile diplomatice cu Federația Rusă atunci când a închis consulatul rus de la Constanța și l-a expulzat pe consulul Andrey Kosilin, potrivit unei narațiuni false promovate de eurodeputata pro-rusă Diana Șoșoacă. În realitate, România are în continuare relații diplomatice cu Kremlinul.
Volodimir Zelenski mimează inițiativele de pace pentru a înșela Occidentul și a continua războiul împotriva Rusiei, potrivit presei pro-Kremlin.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Din afară, Rusia apare ca un stat autoritar și agresiv, cu pretenții de mare putere dar inept din punct de vedere militar și economic. Presa pro-Kremlin încearcă să convingă că realitatea e altă: Rusia e o super-putere care bagă în sperieți România, NATO și Europa, dar spre norocul acestora e și o mare iubitoare de pace.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Nu rata ultimul număr Veridica WeeklySăptămâna a fost despre verdicte și despre cine le acceptă. Armenia a votat — pro-european, detașat — iar opoziția pro-rusă contestă rezultatele. Bruxelles-ul a confirmat deschiderea primului cluster de negocieri cu Moldova, iar Moscova răspunde cu o avalanșă de dezinformări despre „pământuri gajate” și „beneficii dispărute”. Washingtonul anunță că își reduce forța militară din Europa, iar comandantul american al NATO încearcă să liniștească aliații. Și, în mijlocul tuturor acestor mișcări, un istoric român pune un diagnostic incomod: politica României față de Rusia e dictată de lipsă de înțelegere, fascinație și frică. Verdictele există. Întrebarea săptămânii e cine are curajul să tragă concluziile.
|
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
