Avansul Rusiei în cursa inovării dronelor, incapacitatea ONU de a proteja civilii, tergiversarea reformelor de aderare la Uniunea Europeană sunt câteva dintre problemele notate de presa ucraineană. Aceasta arată și cum evită unii ucraineni mobilizarea, de ce convorbirile de pace cu Rusia nu pot duce, deocamdată, nicăieri, dar și cât de mult va costa reconstrucția.
RECENTE
FAKE NEWS
La fel ca și Ucraina, Europa riscă să fie distrusă economic de forțele politice antirusești care urmăresc propria îmbogățire, susține propaganda pro-Kremlin. În realitate, criza economică a fost provocată de politicile guvernelor pro-ruse și accentuată de invaziile din 2014 și 2022.
Majoritatea victimelor erau pasageri ai unui tren care a fost avariat de resturi de drone.
Se pare că „nemulțumirea în societate” ca răspuns la „neconcordanța dintre descrierea oficială și realitate” devine atât de evidentă, încât despre ea se poate vorbi în mod deschis de la o tribună oficială.
Kremlinul a mobilizat o adevărată armată pentru a purta campania de dezinformare care vizează Occidentul și Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta arată și de ce elitele Rusiei nu se așteaptă ca negocierile de pace să pună acum capăt conflictului, dar și cum a fost pregătit terenul pentru o nouă mobilizare.
Echipajul a fost salvat și dus în siguranță la țărm.
Kremlinul a afirmat repetat că o astfel de înâlnire poate avea loc doar la Moscova, ceea ce Kievul refuză
Rezultatele parțiale arată că alianța premierului israelian conduce în fața opoziției fără să obțină o majoritate.
Autoritățile spun că autorul este un minor susținător al ISIS care a atacat un jandarm din paza ambasadei.
Fondurile de coeziune sunt mărul discordiei în negocierile pentru viitorul buget multianual UE între țările care contribuie – ca Germania – și cele care primesc, cum este cazul României. Ascensiunea extremei drepte în Franța și Germania ar putea complica și mai mult negocierile în 2027.
La 25 octombrie, după paisprezece ani lungi, alegătorii sârbi au pus capăt guvernării Partidului Progresist și a lui Aleksandar Vučić. Victoria categorică a Listei Studenților vine la capătul a doi ani de proteste masive anti-corupție și ar putea marca un nou început pentru Serbia.
Benjamin Netanyahu și coaliția sa de dreapta intră cu a doua șansă în alegerile legislative, primele organizate după atacul Hamas de la 7 octombrie 2023 și războaiele care au urmat în Gaza, Liban (împotriva Hezbollah) și cu Iranul. Netanyahu mai are însă de jucat câteva cărți care i-ar permite să rămână la putere, de la blocarea unei majorități parlamentare la reluarea războiului cu Iranul.
Recentele atacuri cu drone din Marea Neagră au adus în atenție, în plină campanie electorală, sistemul învechit de securitate al Bulgariei, dar și acuzațiile că premierul Rumen Radev este pro-rus, întrucât a ezitat să critice Moscova pentru atacuri. Cu toate acestea, candidata susținută de Radev, președinta interimară Iliana Iotova, conduce detașat în preferințele electoratului.
Guvernul de la Chișinău, stimulat de Occident, militarizează țara pentru a lansa un război împotriva Transnistriei, potrivit unei narațiuni lansate de un responsabil al regiunii separatiste.
La fel ca și Ucraina, Europa riscă să fie distrusă economic de forțele politice antirusești care urmăresc propria îmbogățire, susține propaganda pro-Kremlin. În realitate, criza economică a fost provocată de politicile guvernelor pro-ruse și accentuată de invaziile din 2014 și 2022.
Atacul cu cuţitul dintr-o școală din Bistrița, în care au fost răniţi o profesoară şi un elev, a fost o înscenare a serviciilor secrete, menită să justifice restricționarea accesului minorilor la rețelele sociale, afirmă propaganda conspiraţionistă din România.
Refugiați ucraineni s-au implicat în violențele din Franța și au devastat un restaurant din Paris pentru că servea borș „rusesc”, iar ei spun că borșul e ucrainean, afirmă propaganda pro-Kremlin. În realitate, „vandalismele” ucrainene sunt recenzii negative publicate online de persoane suspectate de proprietar că ar fi ucrainene.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Kremlinul a mobilizat o adevărată armată pentru a purta campania de dezinformare care vizează Occidentul și Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta arată și de ce elitele Rusiei nu se așteaptă ca negocierile de pace să pună acum capăt conflictului, dar și cum a fost pregătit terenul pentru o nouă mobilizare.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Nu rata ultimul număr Veridica Weekly▸ Narva, orașul estonian de frontieră, este privit ca unul dintre locurile unde Moscova ar putea testa NATO printr-un atac limitat; pregătirile militare și renunțarea la materiile prime rusești avansează greu. ▸ Două nave au fost lovite de drone în zona bulgară a Mării Negre pe 6 și 13 octombrie, iar guvernul lui Rumen Radev a evitat să acuze direct Rusia, în preajma alegerilor prezidențiale din 25 octombrie, pe care Iliana Iotova le conduce detașat. ▸ O navă de marfă a fost lovită de drone în largul Constanței; Ursula von der Leyen s-a declarat „profund alarmată de o nouă escaladare rusească în Marea Neagră”. ▸ Parlamentul de la Chișinău a obligat platformele de taxi electronice să proceseze plățile prin instituții licențiate în Moldova, după ce Europa Liberă a scris că Yandex ar fi obținut peste 7 milioane de euro pe an fără să le declare. ▸ Relația Trump–Zelenski s-a deteriorat din nou după acordul SUA–Rusia privind motorina și restricționarea Starlink/Starshield pentru Ucraina; sondajele arată că 60% dintre americani consideră că politicile lui Trump au slăbit economia SUA. ▸ Austria a expulzat patru diplomați ruși, iar Republica Moldova urmează să declare persona non grata un diplomat rus, după căderea unei drone cu explozibil. ▸ Ucraina și Rusia au făcut un nou schimb de câte 270 de prizonieri de război, al treilea de la 19 august, iar Polonia ia în calcul detectoare de metale în școli.
|
Mo Gawdat și alți 20 de experți în AI, tehnologie, dar și filosofie și psihologie vor răspunde la o singură întrebare: e AI-ul cea mai mare realizare sau cea mai mare eroare a umanității?
Cum contribuie capitalul american la economia românească, ce sectoare au cel mai mare potențial și care sunt companiile românești care au reușit pe piața din SUA
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
How a convicted fraudster lit the way for Russia’s sanction-busting operations
An interview with Andrey Melnichenko on the future of his country
