Timp de o jumătate de secol, Patriarhul Ortodox Ilia al II-lea a fost una dintre cele mai influente personalități din Georgia, un simbol al stabilității într-o perioadă de-a lungul căreia republica ex-sovietică și-a câștigat independența, a trecut prin schimbări de sistem și de guvern, revoluții și războaie. E de văzut dacă succesorul lui Ilia, Shio al III-lea, ale cărui legături cu Rusia au atras atenția, va avea aceeași autoritate.
RECENTE
FAKE NEWS
Ucraina este condusă de un dictator asemănător lui Mussolini, care refuză pacea, a ruinat economia țării și a împins statul spre prăbușire, potrivit presei pro-Kremlin.
Drona care s-a prăbuşit şi a explodat pe un bloc din Galaţi, pe 29 mai, a fost lansată intenţionat de Ucraina pentru a forţa intrarea României, şi implicit a NATO, în război, potrivit propagandei suveraniste de inspiraţie rusă.
Ucrainenii sunt de acord cu bombardarea propriei capitale pentru că vor ca Rusia să îi scape de regimul de la Kiev, afirmă – împotriva logicii și bunului-simț – propaganda rusă.
Drone ucrainene de luptă au pătruns de mai multe ori în spațiul aerian al Statelor Baltice. Incidentele au generat tensiuni politice, dar și suspiciuni că Rusia ar fi cea care a bruiat și deviat dronele, în condițiile în care în regiune s-au înregistrat în ultimii ani numeroase provocări rusești.
Evenimentul ar putea avea loc fie în marja reuniunii miniștrilor de externe ai UE, fie la ședința Consiliului Afaceri Generale, ambele desfășurate în Luxemburg.
Franța a interceptat duminică, cu sprijinul Regatului Unit, un petrolier sancționat, suspectat că face parte din așa-numita flotă din umbră a Rusiei.
Aceștia ar putea fi mobilizați pentru a îndeplini diverse sarcini, dincolo de exercițiile militare obișnuite.
Iranul suspendă negocierile și schimburile de mesaje cu SUA în semn de protest față de atacurile continue ale Israelului în Liban și Gaza.
Guvernul lui Péter Magyar este format dintr-un amestec de experți independenți, critici ai lui Viktor Orbán dar și foști colaboratori ai acestuia. Criteriul care a contat cel mai mult în alegerea miniștrilor pare să fi fost competența, ceea ce reprezintă o schimbare față de epoca Orbán, când contau conexiunile politice și loialitatea față de șef.
Drone ucrainene de luptă au pătruns de mai multe ori în spațiul aerian al Statelor Baltice. Incidentele au generat tensiuni politice, dar și suspiciuni că Rusia ar fi cea care a bruiat și deviat dronele, în condițiile în care în regiune s-au înregistrat în ultimii ani numeroase provocări rusești.
Pachetul legislativ al Bruxellesului privind Inteligența Artificială (Omnibus) e menit să descurajeze folosirea „malefică” a IA – dezinformare, pornografie deepfake (inclusiv cu copii) etc. UE pare să neglijeze însă inițiativa europeană în domeniul IA, văzut ca unul cheie pentru viitorul tehnologic și economic.
Kremlinul pare a fi în defensivă în ultima perioadă, pe fondul greutăților pe care armata rusă le întâmpină pe front, a problemelor economice ale Rusiei, dar și a înfrângerilor înregistrate de aliați iliberali europeni ai lui Putin. Pe de altă parte, partide cu un discurs pe placul Rusiei continuă să crească în multe țări europene, inclusiv în România, unde ar putea ajunge la guvernare.
Rusa rămâne principala limbă de comunicare în Republica Moldova, potrivit șefei unei organizații a etnicilor ruși de peste Prut. Statisticile arată că doar ceva mai mult de 11% din populație folosește preponderent limba rusă, față de aproape 80% româna.
Ucraina este condusă de un dictator asemănător lui Mussolini, care refuză pacea, a ruinat economia țării și a împins statul spre prăbușire, potrivit presei pro-Kremlin.
Drona care s-a prăbuşit şi a explodat pe un bloc din Galaţi, pe 29 mai, a fost lansată intenţionat de Ucraina pentru a forţa intrarea României, şi implicit a NATO, în război, potrivit propagandei suveraniste de inspiraţie rusă.
Ucrainenii sunt de acord cu bombardarea propriei capitale pentru că vor ca Rusia să îi scape de regimul de la Kiev, afirmă – împotriva logicii și bunului-simț – propaganda rusă.
Presa pro-Kremlin ilustrează perfect, săptămâna aceasta, realitatea alternativă pe care propaganda încearcă să o vândă: la fel ca URSS, rușii se luptă cu naziștii (conduși de un evreu), combat colonialismul (invadând alte țări) și se apără de amenințarea NATO (care e o alianță defensivă) și UE (care nici măcar nu e o alianță militară).
Moscovei îi este tot mai greu să ascundă situația de pe front și să găsească oameni dispuși să se înroleze pe bani, deși sumele sunt tot mai mari, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că Putin se teme de veteranii de război, chiar dacă zice că îi vrea în politică, dar și despre operațiunea rusă de influențare a alegerilor din Armenia.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
A simulation of drone warfare shows how far the alliance has to go to learn the lessons of Ukraine.
