Armenii se prezintă la urne duminică pentru alegeri cu miză mare, care ar putea decide dacă țara va continua calea pro-europeană trasată de actualul guvern sau va consolida din nou relațiile cu aliatul său tradițional, Rusia. Perioada premergătoare alegerilor a fost marcată de o ciocnire de narațiuni opuse, dezinformări și atacuri personale.
RECENTE
FAKE NEWS
Ucrainenii și-au dezvoltat arsenalul și lovește mai eficient ținte din interiorul Rusiei, observă presa independentă rusă. Aceasta mai scrie și despre misticii conspiraționiști care promovează imperiul rus, dar și cum o companie farmaceutică a fost folosită ca acoperire pentru a testa substanțe folosite în arme chimice.
Aeroportul internațional Pulkovo, situat la sud de oraș, a anunțat o întrerupere temporară a traficului.
Drona marină care a explodat pe 5 iunie 2026 în portul Constanța reprezintă un nou atac al Ucrainei asupra României, susține bloggerul filorus Dan Diaconu. Narațiuni similare sau identice s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare din surse multiple.
Moscova acuză Kievul, care a admis că, în cursul nopții, a lovit două nave implicate în furtul cerealelor ucrainene și în transportul de combustibil și de echipament militar.
O ruptură tot mai profundă dintre SUA și Europa privind viitorul Bosniei și Herțegovina a izbucnit odată cu o dispută privind un post administrativ de rang înalt, ceea ce a dus la o amenințare a SUA de a-și „reconsidera” rolul în menținerea păcii internaționale.
Armata ucraineană spune că dronele sale sunt capabile să vizeze echipamentele și logistica rusească de-a lungul rutei Melitopol - Chonhar din sudul Ucrainei, care duce în Crimeea.
Pentagonul este din ce în ce mai îngrijorat de intensificarea spionajului Israelului asupra SUA, ridicând recent nivelul de amenințare a contrainformațiilor de la principalul aliat al Americii în Orientul Mijlociu la cel mai înalt nivel
Locuitorilor din Sankt Petersburg li s-a spus să nu-și părăsească locuințele după ce un atac ucrainean la scară largă cu drone a vizat sâmbătă dimineață al doilea oraș ca mărime din Rusia, subliniind capacitatea tot mai mare a Kievului de a lovi adânc în interiorul Rusiei.
Noua șefă a Institutului Cultural Român, Corina Încroșnatu, a ajuns în funcție cu voturile PSD, ale suveraniștilor din AUR și POT, dar și cu cele ale UDMR. Acuzată de USR că ar fi avut legături cu „ideologul lui Putin”, Corina Încroșnatu și-a petrecut o bună parte din viața profesională în instituțiile statului, dar a trecut și pe la fundația condamnatului penal Adrian Năstase.
În 7 iunie vor avea loc alegeri parlamentare în Armenia. Acestea ar putea confirma ceea ce părea neverosimil acum câțiva ani - desprinderea de Rusia și virajul către vest.
După ce Rusia a depășit criza economică din anii 1990, în țară a apărut așa-numita clasă de mijloc, care, conform așteptărilor, ar fi trebuit să împingă țara spre democrație. Era însă o clasă de mijloc dependentă de stat, iar această dependență a menținut-o ferm în tabăra lui Putin.
Timp de o jumătate de secol, Patriarhul Ortodox Ilia al II-lea a fost una dintre cele mai influente personalități din Georgia, un simbol al stabilității într-o perioadă de-a lungul căreia republica ex-sovietică și-a câștigat independența, a trecut prin schimbări de sistem și de guvern, revoluții și războaie. E de văzut dacă succesorul lui Ilia, Shio al III-lea, ale cărui legături cu Rusia au atras atenția, va avea aceeași autoritate.
Drona marină care a explodat pe 5 iunie 2026 în portul Constanța reprezintă un nou atac al Ucrainei asupra României, susține bloggerul filorus Dan Diaconu. Narațiuni similare sau identice s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare din surse multiple.
Investițiile străine (a se citi europene) în sectorul bancar amenință securitatea financiară și suveranitatea economică a Republicii Moldova, crede fostul președinte pro-rus Igor Dodon, care propune, cu seninătate, să fie atrase investiții din țări ca Rusia și China.
Fosta ambasadoare SUA, Kathleen Kavalec, avea în reședința de la București exponate ale artei satanice, potrivit unei narațiuni false lansate în urmă cu câteva luni și reciclată în mediul suveranist din România de deputatul AUR Mihail Neamțu.
Kievul pregătește o invazie împotriva Belarusului cu sprijinul statelor NATO pentru a extinde războiul și a slăbi Statul Unional ruso-belarus, potrivit presei pro-Kremlin.
Ucrainenii și-au dezvoltat arsenalul și lovește mai eficient ținte din interiorul Rusiei, observă presa independentă rusă. Aceasta mai scrie și despre misticii conspiraționiști care promovează imperiul rus, dar și cum o companie farmaceutică a fost folosită ca acoperire pentru a testa substanțe folosite în arme chimice.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Presa pro-Kremlin ilustrează perfect, săptămâna aceasta, realitatea alternativă pe care propaganda încearcă să o vândă: la fel ca URSS, rușii se luptă cu naziștii (conduși de un evreu), combat colonialismul (invadând alte țări) și se apără de amenințarea NATO (care e o alianță defensivă) și UE (care nici măcar nu e o alianță militară).
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
![De ce Rusia nu va declara mobilizare generală și nu va folosi arma nucleară - [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/20220/conversions/01KT3DQYC97BACWWCJY5SBVT4A-image.webp)
