Disputa dintre SUA și puterile europene privind numirea unui Înalt Reprezentant al comunității internaționale trebuie privită atât în contextul mai larg al asperităților apărute în relația trans-atlantică, dar și ținând cont de abordarea „tranzacțională” a administrației Trump, dispusă să lucreze cu personaje nefrecventabile, ca liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, dacă se întrevede vreun câștig economic.
RECENTE
FAKE NEWS
În anii de după prăbușirea URSS, Rusia a încercat să joace cartea democrației liberale, dar Putin a impus o identitate de imperiu în război, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și cum Rusia pregătește infrastructura pentru un război cu NATO, pe care l-ar putea lansa dacă va câștiga în Ucraina. Este însă un mare „dacă”: cu armata blocată pe front, Moscova mai mizează doar pe distrugerea infrastructurii, dar Ucraina caută un răspuns și la această amenințare.
Autoritățile sunt în alertă din cauza atacurilor ucrainene cu drone.
Occidentul prelungește artificial războiul din Ucraina pentru a împinge Rusia spre o confruntare militară directă cu NATO, pe care doar înfrângerea Kievului o poate amâna, scrie presa pro-Kremlin. Este o nouă tentativă a propagandei de a speria Occidentul pentru ca acesta să nu mai sprijine Ucraina.
Eșecul armatei de a apăra teritoriul României de incursiunile dronelor chiar și atunci când acestea reprezintă un pericol clar, cum s-a văzut la Galați și Constanța, aduce în atenție și soluții alternative: (contra)dronele, care se dovedesc tot mai eficiente în Ucraina. Aceasta a ajuns o forță globală în domeniul dronelor prin stimularea propriei industrii. Este fiabilă aplicarea acestui model și în România? Poate industria autohtonă să protejeze țara atunci când instituțiile dau greș?
|
Disputa dintre Donald Trump și Giorgia Meloni a escaladat dramatic vineri, după ce președintele SUA a declarat că premierul italian l-a „implorat” să-i facă o fotografie la summitul G7 de la începutul acestei săptămâni.
Comisia a aprobat rapid documentul prezentat de noul guvern, care ar putea fi cheia deblocării a 10 miliarde de euro din fondurile de redresare.
Israelul și Hezbollah au convenit vineri asupra unui armistițiu, au declarat trei oficiali, după ce luptele dintre cele două părți din sudul Libanului au amenințat să pună în pericol un acord inițial încheiat miercuri între Iran și SUA, care viza încheierea războiului.
Cei doi președinți vor participa la ceremonia predării către România a unei corvete produsă în Turcia.
Măsurile pe care le pregătește UE ca să își protejeze piața internă de practicile comerciale chineze ar putea să afecteze investițiile Chinei în Ungaria, ceea ce ar pune în dificultate guvernul lui Péter Magyar.
Eșecul armatei de a apăra teritoriul României de incursiunile dronelor chiar și atunci când acestea reprezintă un pericol clar, cum s-a văzut la Galați și Constanța, aduce în atenție și soluții alternative: (contra)dronele, care se dovedesc tot mai eficiente în Ucraina. Aceasta a ajuns o forță globală în domeniul dronelor prin stimularea propriei industrii. Este fiabilă aplicarea acestui model și în România? Poate industria autohtonă să protejeze țara atunci când instituțiile dau greș?
Neo-fasciști europeni cu simpatii față de Rusia – și chiar și legături cu aceasta – s-au aliat cu extrema dreaptă a Serbiei, cu sprijinul discret al guvernării de la Belgrad.
Până la momentul desemnării, Veștea era un nume cunoscut mai degrabă presei locale brașovene. Câteva ore mai târziu, declarațiile venite de la membrii PNL arată un risc major de scindare. Mai mult, un general NATO l-a acuzat public pe Veștea de acțiuni care au împiedicat construirea infrastructurii militare. Cine este politicianul PNL, puțin cunoscut publicului național, căruia Nicușor Dan i-a încredințat formarea unui guvern într-un moment de criză?
Occidentul prelungește artificial războiul din Ucraina pentru a împinge Rusia spre o confruntare militară directă cu NATO, pe care doar înfrângerea Kievului o poate amâna, scrie presa pro-Kremlin. Este o nouă tentativă a propagandei de a speria Occidentul pentru ca acesta să nu mai sprijine Ucraina.
Chișinăul cere ajutorul Occidentului pentru eliminarea forțelor de menținere a păcii ruse din Transnistria, potrivit unei narațiuni promovate de propaganda rusă care, intenționat, confundă pacificatorii cu unitățile militare pe care Rusia s-a angajat să le retragă încă de la sfârșitul anilor '90.
Autoritățile de la Kiev anunță „victorii virtuale” și inventează un „punct de cotitură” în război pentru a ascunde prăbușirea frontului ucrainean, potrivit presei pro-Kremlin.
Șeful NATO și fost premier olandez, Mark Rutte, i-a cerut lui Volodimir Zelenski să distrugă portul Constanța, care amenință supremația portului olandez Rotterdam, afirmă un cont de propagandă, cel mai probabil cu identitate falsă.
În anii de după prăbușirea URSS, Rusia a încercat să joace cartea democrației liberale, dar Putin a impus o identitate de imperiu în război, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și cum Rusia pregătește infrastructura pentru un război cu NATO, pe care l-ar putea lansa dacă va câștiga în Ucraina. Este însă un mare „dacă”: cu armata blocată pe front, Moscova mai mizează doar pe distrugerea infrastructurii, dar Ucraina caută un răspuns și la această amenințare.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Din afară, Rusia apare ca un stat autoritar și agresiv, cu pretenții de mare putere dar inept din punct de vedere militar și economic. Presa pro-Kremlin încearcă să convingă că realitatea e altă: Rusia e o super-putere care bagă în sperieți România, NATO și Europa, dar spre norocul acestora e și o mare iubitoare de pace.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Nu rata ultimul număr Veridica WeeklySăptămâna a fost despre verdicte și despre cine le acceptă. Armenia a votat — pro-european, detașat — iar opoziția pro-rusă contestă rezultatele. Bruxelles-ul a confirmat deschiderea primului cluster de negocieri cu Moldova, iar Moscova răspunde cu o avalanșă de dezinformări despre „pământuri gajate” și „beneficii dispărute”. Washingtonul anunță că își reduce forța militară din Europa, iar comandantul american al NATO încearcă să liniștească aliații. Și, în mijlocul tuturor acestor mișcări, un istoric român pune un diagnostic incomod: politica României față de Rusia e dictată de lipsă de înțelegere, fascinație și frică. Verdictele există. Întrebarea săptămânii e cine are curajul să tragă concluziile.
|
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
