Benjamin Netanyahu și coaliția sa de dreapta intră cu a doua șansă în alegerile legislative, primele organizate după atacul Hamas de la 7 octombrie 2023 și războaiele care au urmat în Gaza, Liban (împotriva Hezbollah) și cu Iranul. Netanyahu mai are însă de jucat câteva cărți care i-ar permite să rămână la putere, de la blocarea unei majorități parlamentare la reluarea războiului cu Iranul.
RECENTE
FAKE NEWS
Majoritatea victimelor erau pasageri ai unui tren care a fost avariat de resturi de drone.
Se pare că „nemulțumirea în societate” ca răspuns la „neconcordanța dintre descrierea oficială și realitate” devine atât de evidentă, încât despre ea se poate vorbi în mod deschis de la o tribună oficială.
Kremlinul a mobilizat o adevărată armată pentru a purta campania de dezinformare care vizează Occidentul și Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta arată și de ce elitele Rusiei nu se așteaptă ca negocierile de pace să pună acum capăt conflictului, dar și cum a fost pregătit terenul pentru o nouă mobilizare.
Limitările de viteză care au dus la pierderea conexiunii echipamentelor conectate la rețea au slăbit considerabil capacitatea de apărare a Ucrainei.
Rusia şi Ucraina au confirmat încetarea focului la solicitarea Melaniei Trump, dar continuă să se atace în alte părţi.
Vladimir Putin intenționează să folosească discuțiile privind Ucraina pentru a forța NATO să își retragă prezența militară la granițele și nivelurile din anul 1997.
Slovacia va continua să-și urmărească interesele naționale și să dezvolte cooperarea cu Rusia în domeniile care nu sunt afectate de sancțiuni, a declarat luni ministrul slovac de externe, Juraj Blanar, după discuțiile purtate la Moscova cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Zece țări europene, inclusiv Regatul Unit, Germania, Polonia și națiunile nordice , s-au alăturat inițiativei franceze denumită de președintele Emmanuel Macron „descurajare avanasată”de când liderul de la Elysee a anunțat prima dată planul în luna martie.
Recentele atacuri cu drone din Marea Neagră au adus în atenție, în plină campanie electorală, sistemul învechit de securitate al Bulgariei, dar și acuzațiile că premierul Rumen Radev este pro-rus, întrucât a ezitat să critice Moscova pentru atacuri. Cu toate acestea, candidata susținută de Radev, președinta interimară Iliana Iotova, conduce detașat în preferințele electoratului.
Conflictul din Golful Persic s-a extins, la sfârșitul verii, și spre Marea Roșie, odată cu reluarea luptelor dintre rebelii Houthi, aliați cu Iranul, și forțele guvernamentale sprijinite de Arabia Saudită și aliați ai acesteia. Statele Unite au evitat, până acum, să se angajeze pe acest nou front iar Riadul se îndreaptă spre aliați regionali pentru a-și asigura securitatea.
Călin Georgescu a fost/s-a prezentat de-a lungul timpului ca expert tehnocrat, guru New Age, vizionar, Mesia salvator al neamului, „președinte legitim”, victimă a „statului paralel” și „senator” al Cavalerilor Ospitalieri. Veridica trece în revistă identitățile lui Georgescu și narațiunile false folosite pentru promovarea acestora.
Orașul estonian de frontieră Narva este considerat unul dintre locurile în care Moscova ar putea încerca să pună NATO la încercare, lansând un atac limitat. La fel ca zonele învecinate, Narva are o populație semnificativă de vorbitori de limbă rusă și reprezintă deja un câmp de luptă între Est și Vest pentru câștigarea „inimilor și minților”.
Atacul cu cuţitul dintr-o școală din Bistrița, în care au fost răniţi o profesoară şi un elev, a fost o înscenare a serviciilor secrete, menită să justifice restricționarea accesului minorilor la rețelele sociale, afirmă propaganda conspiraţionistă din România.
Refugiați ucraineni s-au implicat în violențele din Franța și au devastat un restaurant din Paris pentru că servea borș „rusesc”, iar ei spun că borșul e ucrainean, afirmă propaganda pro-Kremlin. În realitate, „vandalismele” ucrainene sunt recenzii negative publicate online de persoane suspectate de proprietar că ar fi ucrainene.
Guvernul de la Chișinău vrea să mărească artificial prețul gazelor pentru populația Transnistriei, potrivit unei narațiuni false promoavte de o publicație pro-Kremlin. În realitate, Chișinăul nu dispune de pârghii pentru a influența tarifele în Transnistria.
Țările europene se înarmează pentru a ataca Rusia, a-i acapara resursele și a-și salva economiile, iar Polonia, Finlanda, Suedia și statele baltice urmăresc să provoace Moscova, mizând pe un conflict care le-ar spori influența internațională, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Kremlinul a mobilizat o adevărată armată pentru a purta campania de dezinformare care vizează Occidentul și Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta arată și de ce elitele Rusiei nu se așteaptă ca negocierile de pace să pună acum capăt conflictului, dar și cum a fost pregătit terenul pentru o nouă mobilizare.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Presa pro-Kremlin le dedică articole luptătorilor reveniți din Ucraina care au fost împinși în Duma de Stat la ultimele alegeri. Regimul rămâne interesat și de creșterea unei generații lipsite de influența „sorosistă”, termen care include tot ceea ce înseamnă o societate civilă pro-democratică. E reluată și teza inocenței Rusie, care potrivit propagandei nu poartă niciun război hibrid contra Occidentului și a fost sancționată fără a avea vreo vină.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Nu rata ultimul număr Veridica Weekly▸ Narva, orașul estonian de frontieră, este privit ca unul dintre locurile unde Moscova ar putea testa NATO printr-un atac limitat; pregătirile militare și renunțarea la materiile prime rusești avansează greu. ▸ Două nave au fost lovite de drone în zona bulgară a Mării Negre pe 6 și 13 octombrie, iar guvernul lui Rumen Radev a evitat să acuze direct Rusia, în preajma alegerilor prezidențiale din 25 octombrie, pe care Iliana Iotova le conduce detașat. ▸ O navă de marfă a fost lovită de drone în largul Constanței; Ursula von der Leyen s-a declarat „profund alarmată de o nouă escaladare rusească în Marea Neagră”. ▸ Parlamentul de la Chișinău a obligat platformele de taxi electronice să proceseze plățile prin instituții licențiate în Moldova, după ce Europa Liberă a scris că Yandex ar fi obținut peste 7 milioane de euro pe an fără să le declare. ▸ Relația Trump–Zelenski s-a deteriorat din nou după acordul SUA–Rusia privind motorina și restricționarea Starlink/Starshield pentru Ucraina; sondajele arată că 60% dintre americani consideră că politicile lui Trump au slăbit economia SUA. ▸ Austria a expulzat patru diplomați ruși, iar Republica Moldova urmează să declare persona non grata un diplomat rus, după căderea unei drone cu explozibil. ▸ Ucraina și Rusia au făcut un nou schimb de câte 270 de prizonieri de război, al treilea de la 19 august, iar Polonia ia în calcul detectoare de metale în școli.
|
Mo Gawdat și alți 20 de experți în AI, tehnologie, dar și filosofie și psihologie vor răspunde la o singură întrebare: e AI-ul cea mai mare realizare sau cea mai mare eroare a umanității?
Cum contribuie capitalul american la economia românească, ce sectoare au cel mai mare potențial și care sunt companiile românești care au reușit pe piața din SUA
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
How a convicted fraudster lit the way for Russia’s sanction-busting operations
An interview with Andrey Melnichenko on the future of his country
