Decizia Kremlinului de a avea o paradă mai mică de Ziua Victoriei a fost percepută inclusiv ca un semn al fricii lui Putin de propria armată. Parada ar putea fi însă și o capcană întinsă Ucrainei, care e provocată să atace, ceea ce ar putea justifica represalii masive, chiar și cu arme neconvenționale. Într-un astfel de scenariu, cel care a ordonat represaliile – Putin – ar putea să își asume meritele câștigării războiului.
RECENTE
FAKE NEWS
Kievul vrea să lovească parada de 9 mai de la Moscova pentru a provoca o ripostă nucleară a Rusiei, scenariu discutat deja în Parlamentul ucrainean, potrivit presei pro-Kremlin.
Propaganda Kremlinului spune că toată societatea susține războiul, ceea ce explică de ce a încercat regimul să ascundă un protest extrem față de acesta, scrie presa independentă. Tot de acolo aflăm că nici propaganda pro-valori tradiționale, Biserică și armată nu-i mai convinge pe ruși, dar și despre lovitura dată de Emiratele Arabe Unite economiei Rusiei.
Atât Rusia, cât și Ucraina continuă să lanseze drone în direcția inamicului.
Ucraina nu va avea alegeri până când Occidentul nu îl va abandona pe Zelenski și nu va schimba regimul de la Kiev după modelul în care a fost schimbat cel al Venezuelei, potrivit presei pro-Kremlin.
Simbolic, drapelul Uniunii Europene va fi arborat, din nou, pe fațada clădirii Parlamentului din Budapesta.
În prima jumătate a anului viitor, va fi făcut public un raport integrat și un plan național de acțiune.
Americanul este unul dintre cei doar 12 oameni care au pășit pe Lună, în cadrul misiunilor Apollo.
Aceasta este capabilă să lovească ținte aflate la 6.000 de kilometri depărtare, cu o viteză de 25 de ori mai mare decât cea a sunetului.
Pe fondul sancțiunilor impuse oligarhului Bidzina Ivanișvili și al unui parteneriat strategic înghețat cu Statele Unite, proiectul pare să fie nu atât o inițiativă imobiliară, cât mai degrabă o încercare de a crea un pretext convenabil pentru dialogul cu Washingtonul.
În 2021, KGB-ul belarus a forțat un avion european să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta pe jurnalistul Roman Protasevici. În 2026, Protasevici este unul din propagandiștii regimului Lukașenko.
Trei economiști analizează pentru Veridica argumentul din moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR potrivit căruia privatizarea și listarea la Bursă a unor companii de stat înseamnă „vânzare frauduloasă a averii statului”.
Salutată cu entuziasm și la Budapesta, și la Bruxelles, victoria categorică a lui Péter Magyar și a formațiunii sale TISZA la alegerile din Ungaria e cu siguranță o veste bună pentru lumea Europa și pentru lumea democratică în sine. Cât de bună e ea rămâne însă de văzut.
Kievul vrea să lovească parada de 9 mai de la Moscova pentru a provoca o ripostă nucleară a Rusiei, scenariu discutat deja în Parlamentul ucrainean, potrivit presei pro-Kremlin.
Chișinăul nu respectă libertatea presei întrucât a interzis panglica Sfântului Gheorghe, potrivit unui canal de Telegram pro-rus. De fapt, panglica a fost interzisă ca simbol al agresiunii militare ruse, iar Moldova ocupă o poziție foarte bună în clasamentul Reporters sans frontières privind libertatea presei.
UDMR și Nicușor Dan au decis să taie alocațiile copiilor de la 292 la 100 de lei, potrivit unei narațiuni false promovate în contextul crizei politice. În realitate, alocațiile cresc pentru majoritatea copiilor. Scăderea la 100 de lei îi vizează doar pe cei care nu merg la școală și este, așadar, o măsură menită să descurajeze abandonul școlar.
Ucraina nu va avea alegeri până când Occidentul nu îl va abandona pe Zelenski și nu va schimba regimul de la Kiev după modelul în care a fost schimbat cel al Venezuelei, potrivit presei pro-Kremlin.
Propaganda Kremlinului spune că toată societatea susține războiul, ceea ce explică de ce a încercat regimul să ascundă un protest extrem față de acesta, scrie presa independentă. Tot de acolo aflăm că nici propaganda pro-valori tradiționale, Biserică și armată nu-i mai convinge pe ruși, dar și despre lovitura dată de Emiratele Arabe Unite economiei Rusiei.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
O lectură a presei ruse pro-Kremlin ne-ar putea face să ne imaginăm că trăim într-o lume amenințată de naziști ucraineni și apocalipsa nucleară, unde Coreea de Nord e un factor de stabilitate, iar Republica Moldova o putere militară gata să intre în război alături de Ucraina.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
A simulation of drone warfare shows how far the alliance has to go to learn the lessons of Ukraine.