Donează
”Totul e sub control” au tot spus autoritățile din Bulgaria în ultimele douăsprezece luni, dar, de obicei, când au spus-o, nu a fost decât un semn că o catastrofă e pe cale să se producă.
Pe 4 aprilie Bulgaria va vota pentru un nou guvern, iar alegerile vor aduce în prim-plan și câțiva jucători noi, deși probabil nu destul de puternici cât să zdruncine tronul ocupat de controversatul GERB, al cărui lider este Prim Ministrul Boiko Borissov.
Alegerile vin într-un moment în care mulți au crezut că pandemia se va fi apropiat de sfârșit. În realitate, lucrurile au început să se înrăutățească în Bulgaria, pentru că la 1 martie guvernul a hotărât să relaxeze în mod considerabil măsurile chiar într-o perioadă în care numărul infectărilor, deceselor și spitalizărilor începuse să crească din nou. Evident, asta a dus la și o mai mare creștere a numărului de infectări. Mai mult, decizia lui Borissov de a suspenda folosirea vaccinului produs de AstraZeneca aproape că a oprit de tot procesul de vaccinare, generând îngrijorare în rândul populației.
Cum se reflectă campania de vaccinare asupra politicii bulgărești
Deși guvernul a subliniat tot timpul importanța vaccinării, proasta gestionare a procesului a creat o atmosferă în care orice eșec este folosit ca armă împotriva statului și amplifică un sentiment anti-vaccinare care deja este ridicat în Bulgaria. Unele dintre partidele care vor candida în alegerile ce urmează să aibă loc au criticat măsurile și vaccinarea în diferite moduri. Pentru Partidul Socialist Bulgar este o ocazie bună să critice lentoarea proceselor UE, micul partid ABV l-a recrutat pe scepticul Covid-19 dr. Atanas Mangarov, iar fostul prezentator de televiziune Slavi Trifonov, care a intrat pe scena politică cu „Există o astfel de națiune”, a comparat depășirea crizei sanitare cu ieșirea de sub stăpânirea otomană din secolul al XIX-lea. Între timp, partidele de extremă dreaptă sunt cufundate adânc în discuții conspiraționiste, cultivând ideea că pandemia de fapt nici nu există.
Președintele Rumen Radev, care a câștigat alegerile din 2016 candidând ca independent, sprijinit de Partidul Socialist Bulgar, s-a folosit și el, indirect, de scepticismul privind pandemia pentru a ataca guvernul, pe care îl comparase anterior cu o entitate de tip mafiot. La 3 martie, când Bulgaria sărbătorește Ziua eliberării de sub stăpânirea otomană, el a criticat decizia statului de a nu le permite oamenilor să se adune pe dealul Shipka, un loc de importanță istorică în lupta pentru independență. „Cei de la putere încercă să pună în carantină memoria noastră națională”, a spus Radev.
Vaccinarea a început în Bulgaria la 27 decembrie, dar, până pe la mijlocul lui februarie, când, fără vreun avertisment, marile spitale au început să ofere vaccinul oricui îl dorea, derularea campaniei a fost criticată pentru lentoarea sa. De cele mai multe ori, doar câteva sute sau cel mult mii de persoane erau vaccinate pe zi. După accelerarea bruscă a procesului, întârzierile de la AstraZeneca, principalul furnizor de vaccinuri în Bulgaria, a dus la epuizarea rapidă a dozelor disponibile. La 26 februarie, Kornelia Ninova, liderul Partidului Socialist Bulgar, a cerut guvernului să aprobe folosirea vaccinului produs în Rusia, Sputnik-V. La 5 martie, cererea ei a fost respinsă oficial, pentru că statul nu poate autoriza decât mărcile de vaccin aprobate de UE.
La 12 martie, Prim Ministrul Boiko Borissov a decis, cu de la sine putere, să oprească vaccinarea cu AstraZeneca, având în vedere îngrijorările la nivel internațional privind un lot de astfel de vaccinuri suspendat în Austria. Ministrul sănătății Kostadin Angelov a spus că decizia a fost luată și din cauza suspiciunilor legate de decesul, imediat după inoculare, unei femei de 57 de ani, care suferea de câteva boli cronice. Cabinetul așteaptă un răspuns din partea Agenției Europene a Medicamentului, deși, într-o declarație din 10 martie, dă asigurări că nu există nicio dovadă care să facă legătura de cauzalitate între folosirea vaccinului de la AstraZeneca și formarea de cheaguri de sânge.
Această măsură a adus practic nivelul vaccinărilor la minim. Campania continuă doar pentru categoriile prioritare care primesc Pfizer-BionNTech și Moderna. Conform declarațiilor Inspectorului șef al sănătății, Angel Kunchev, Bulgaria urmează să primească un număr mare de loturi de vaccin. Cu toate acestea, și în ianuarie au fost făcute declarații similare, fără ca livrările să crească totuși. 341.707 de bulgari fuseseră vaccinați până la data de 16 martie.
Conform declarațiilor făcute de doctori în presă, semnalele de alarmă privind efectele secundare suferite de persoane vaccinate recent sunt în creștere, dar sunt doar produsul unei paranoia care ia amploare în rândul societății, iar efectele descrise sunt în foarte puține ocazii mai severe decât cele listate de producător.
Prostul renume al vaccinului
Oprirea și pornirea repetată a vaccinării a provocat neîncredere în sistem și o tensiune tot mai mare între specialiștii din sănătate și guvern. Suspendarea vaccinării cu AstraZeneca i-a pus și pe medicii generaliști într-o poziție incomodă, în condițiile în care abia începuseră să își vaccineze pacienții.
„Programul de vaccinare a eșuat, având în vedere că cei care suferă de boli cronice nu au reușit să obțină medicamentele”, a spus la 16 martie Natalia Maeva, președinta Asociației naționale a pacienților, într-o apariție la televiziunea publică. În aceeași zi, dr. Assen Baltov, directorul celui mai mare spital de urgențe din Sofia, avertiza despre faptul că se ajunsese din nou la limită în ceea ce privește capacitatea de a trata pacienții cu Covid-19.
Medicii s-au opus deciziei de a relaxa măsurile începând cu 1 martie, precum și aceleia de a se opri temporar vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca – în special având în vedere creșterea accelerată a infectărilor cu tulpina britanică a coronavirusului în Bulgaria. Din punct de vedere al cazurilor de infectare, deces și spitalizare, cu peste 7000 de persoane simptomatice internate, țara a ajuns din nou la nivelul din octombrie/noiembrie, când sistemul de sănătate a avut cel mai mult de suferit, iar mulți pacienți nu au putut beneficia de tratament.
A mai rămas puțin până la alegeri, când GERB se va confrunta cu o opoziție în creștere, dar fragmentată, iar guvernul nu a reușit să gestioneze corespunzător criza la mai multe niveluri, să informeze corespunzător cetățenii și să ia măsurile necesare, neaccelerând campania de vaccinare și bazându-se pe un singur producător principal, precum și nesimplificând procedura birocratică de compensare a micilor întreprinderi, care este extrem de complicată.
Încercând să remedieze situația în al doisprezecelea ceas, de vineri Bulgaria va intra din nou în stare de lockdown. Restricțiile sunt cele mai severe de după cele din martie-mai 2020 și privesc închiderea temporară a centrelor culturale și de divertisment, școlilor, barurilor și restaurantelor. Starea de haos e potențată și de faptul că deciziile privind severitatea restricțiilor au fost trecute din responsabilitatea ministerului sănătății în cea a inspectoratelor sanitare regionale, ceea ce înseamnă că fiecare municipalitate decide ce strategie aplică pentru a limita răspândirea Covid-19. În felul acesta s-a ajuns la situații în care unele măsuri luate au fost anulate în mai puțin de 24 de ore.
După discuții îndelungate despre felul în care vor putea vota oamenii care sunt în carantină, la data de 16 martie autoritățile au decis că aceștia pur și simplu nu vor putea participa. În felul acesta sunt lăsate deoparte multe persoane, având în vedere că, după cum informează sursa oficială coronavirus.bg, în Bulgaria sunt 44.667 de cazuri cunoscute de covid-19.
Pandemia nu e singurul inamic al guvernului
În ciuda protestelor în masă din vara anului 2020, a acuzațiilor de corupție și legături oligarhice, precum și a eșecului general în gestionarea pandemiei, Boiko Borissov și GERB au toate șansele să fie realeși, deși intențiile de vot indică sentimente fragmentate.
Un studiu realizat de agenția de sondaje Alpha, făcut public la data de 2 martie, plasează GERB pe primul loc în intențiile de vot cu 28%, urmat de principalul partid de opoziție, Partidul Socialist Bulgar, cu 23,2%. Extrem de popularul prezentator Slavi Trifonov întră cu aplomb în scena politică cu al său „Există o astfel de națiune”, un partid nou, care a câștigat deja încrederea a 13.3% dintre alegători. Mișcarea pentru Dreptate și Libertate, asociată multor cazuri controversate de corupție de-a lungul anilor, s-ar bucura de un procent de 12.5%. Bulgaria Democrată, o alianță a partidelor de opoziție „Da, Bulgaria”, „Democrați pentru o Bulgarie mai puternică” și Partidul Verzilor urmează pe locul cinci, cu 5,7%. „Ridica-te, Bulgaria!”, un partid nou înființat de socialista Maya Manolova și activiștii protestatari de la „Trioul veninos”, adesea priviți ca potențiali viitori parteneri ai PSB, urmează cu 4.5%.
Alegerile vor scoate la lumină și mai multe partide noi, create de foști membri GERB și PSB care au dorit să se reinventeze, precum și „Vara bulgărească”, formațiune condusă de oligarhul aflat în exil Vassil Bojkov, care în ianuarie 2020 a fugit în Dubai după ce extrem de profitabila sa afacere de loterie a fost naționalizată împreună cu alte companii, iar el a fost acuzat de multe infracțiuni, inclusiv spălare de bani, extorsiune, mită, crimă și viol.
Între timp, partidele locale de extremă dreapta par să fie din ce în ce mai fragmentate (partidele din alianța Patrioților Uniți, actualmente în coaliție cu GERB, vor candida separat). Deși multe partide au racolat doctori pentru a părea mai credibile și mai bine pregătite, este evidentă lipsa, din platformele acestora, unor strategii clare de ieșire din criza provocată de pandemie.
După alegerile parlamentare din 4 aprilie, Bulgaria va avea și alegeri prezidențiale, spre finalul anului, la care președintele actual Rumen Radev va candida pentru un al doilea mandat.
