Facebook Twitter Instagram Youtube

Analize

De ce nu încap două săbii în aceeași teacă: principale motive ale dezbinării forțelor unioniste la Chișinău

Unionisti
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Moldovan and Romanian citizens participate at a rally to mark the 101th anniversary of the unification of Moldova with Romania, in the Great National Assembly Square in Chisinau, Moldova, 27 March 2019.

Mișcarea unionistă din Republica Moldova a beneficiat dintotdeauna de aportul unor intelectuali și s-a bazat pe voturile a aproximativ 10% din electorat. Acest electorat s-a fragmentat tot mai mult în ultimii ani, pe fondul diferendelor apărute între exponenții unionismului, care s-au divizat în formațiuni aflate în competiție. Tendința centrifugă s-a acutizat în timp și este foarte probabil ca nici la alegerile anticipate din 11 iulie forțele unioniste să nu se poată coagula.

În principal este vorba de orgolii personale, calcule politice greșite și prea multă pasiune care uneori substituie rațiunea și machiavelismul care ar trebui să existe în cazului oricărui partid politic. Mai precis, preluarea puterii politice pentru a-și implementa viziunea și programul politic.

Fragmentarea votului pe zona de dreapta unionistă nu poate fi decât în beneficiul partidelor de stânga care vor trece pragul electoral, nu mai puțin de patru și mai puțin în dreptul celor de dreapta, nu mai multe de trei care vor trece și ele pragul electoral. La redistribuire, voturile de pe zona unionistă oferite concurenților electorali vor merge spre celelalte partide care vor trece pragul de 5% necesar intrării în Parlament.

Matematica voturilor este încă o nebuloasă și rămâne de văzut cum se vor împărți acestea. Cert este că segmentul unionist este foarte aproape să nu se unească și să candideze împreună. Zarurile nu sunt tocmai aruncate, dar în proporție foarte mare cei care reprezintă principalele partide cu șanse la aceste alegerile parlamentare se află pe poziții ireconciliante.

Pe această zonă avem două partide care contează: Partidul Unității Naționale (PUN), condus de istoricul Octavian Țîcu și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Cel din urmă s-a mișcat rapid, înființându-se cu acte în regulă pe repede-înainte încă de pe 27 martie. Apoi în ultimele două săptămâni a reușit să absoarbă trei partidulețe mai mici, fără vreo șansă de a intra singure în Parlament. 

Blocajul s-a produs pentru AUR atunci când aceeași abordare a fost folosită și cu PUN-ul condus de Octavian Țîcu. Acuzați că au venit cu un soi de descălecat în Republica Moldova, AUR-ul s-a lovit de o nucă tare în negocierile cu PUN. În ciuda unor tatonări legate de a merge în bloc sau pe listele AUR, cele două părți nu s-a înțeles, ba chiar și-au aruncate cuvinte grele, fapt ce demonstrează din nou o lipsă de tact din partea amândurora. 

Argumentele nereușitei în coagularea unei alianțe sunt diverse, mai mult sau mai puțin argumentate la rece, dar printre care se zărește din ambele părți acea doză de subiectivism.

Forța coagulată unionistă ar fi putut strânge undeva între 6-10 mandate din cele 101 puse în joc. Un astfel de partid în Republica Moldova, pe modelul UDMR-ului din România, ar fi putut face diferența.

UDMR este poate cel mai profesionist și mai pragmatic partid din România, care își face treaba de mai bine de două decenii și se afla permanent în Parlamentul de la București. Mic, dar suficient ca uneori să poată face diferența și să încline balanța la guvernare. Cu alte cuvinte, o entitate politică mică, dar suficientă în a fi abordată pentru alcătuirea unei majorități pro-europene la Chișinău pe zona de dreapta. 

Am stat de vorbă cu liderii ambelor părții de la Chișinău pentru a înțelege resorturile care au stat în spatele alegerii unui drum separat la acest scrutin, atât cu șeful PUN, Octavian Țîcu, cât și cu Valeriu Munteanu, fost președinte al Uniunii Salvați Basarabia, actualmente reprezentant al AUR Moldova. 

Între „descălecat”  și „primus inter pares”

Liderul PUN, Octavian Țîcu, a declarat pentru Veridica.ro că formațiunea sa nu va mai purta niciun fel de negocieri cu cei de la AUR, după ce Consiliul Național al formațiunii a decis prin vot unanim pe 22 mai că partidul va merge singur în aceste alegeri, decizia fiind una „sacrosantă”. 

Întrebat de ce nu a dorit să folosească AUR ca vehicul politic pentru a-și spori șansele să ajungă în Parlament, liderul PUN a explicat că și-ar fi dorit o platformă comună cu mai mulți actori din zona unionistă. 

„Dar eu nu țin neapărat să ajung în Parlament pe platforma AUR-ului. Noi am propus să avem o platformă unionistă când am fi fost mai multe componente și nu neapărat sub sigla AUR. Noi am vrut să existe un bloc neutru. Am văzut-o ca pe o variantă de compromis, chiar dacă e tardivă. Să știți că blocurile nu merg în Republica Moldova așa cum credem”, a declarat Țîcu.

El a mai explicat că AUR a venit în Republica Moldova cu o atitudine de descălecat. 

„Noi am vrut o platformă unionistă extinsă așa cum avem la PUN. Platforma este de genul „unul la unu [...] Dar egoismul AUR-ului care a venit și a zis că noi avem 10% și voi trebuie să treceți sub noi, ne-a lăsat perplecși. N-am avut ce face și atunci am mers pe linia pe care ne-am conturat-o. De altfel primii care au generat unirea unioniștilor am fost noi încă din decembrie 2020, imediat după alegerile prezidențiale și de atunci pornește această platformă de care să spun”, a mai spus liderul PUN. 

Octavian Țîcu a mai explicat că PUN vrea să se mențină pe niște principii integre a unor oameni de calitate, care reprezintă acest segment. 

„Gândiți-vă că ei chiar nu aveau nimic aici în Republica Moldova. Îl aveau pe Vlad Bilețchi, după care au aderat Valeriu Munteanu și Dorin Chirtoacă. S-au trezit după asta, în condițiile în care nu au organizație și nu au oameni. De asemenea, imaginea AUR-ului este asaltată și șifonată și în România, dar și aici. Liderii sunt compromiși deja din fașă și alții expirați politic și acum au înțeles că unica lor șansă este ca PUN-ul să le spele imaginea și să facă tot posibilul ca ei să între în Parlament.

Noi putem intra în Parlament și fără ei, dar să păstrăm alternativa aceasta integră, intelectuală și onestă, așa cum am pornit-o”, a completat el. 

Octavian Țîcu este de părere că segmentul unionist a fost compromis de mulți alți fruntași înainte și a explicat că această lipsă de coeziune în rândul unioniștilor este un fenomen oarecum normal, așa cum nici alte partide cu scop declarat într-o anumită direcția nu reușesc să pactizeze.

„În cele din urmă, și ideea de unire a unioniștilor este o chestiune pe care ne-au băgat-o politrucii ruși în minte și anume „dacă nu vă puteți uni voi cei unioniști (politicienii- n.r.), apoi nu puteți face unirea”. Este un fals, deoarece nici cei care luptă pentru integrarea europeană nu se unesc. De ce nu-i întreabă nimeni de ce nu se unesc PLDM cu PAS și PPDA sau PD?”, a spus el.

În cele din urmă, liderul PUN a făcut apel la un armistițiu între forțele unioniste și la o competiție corectă, chiar dacă coagulare alor pare mai degrabă imposibilă în acest moment.

„Cine va fi mai convingător, acela va câștiga, dar dușmanii noștri sunt Igor Dodon, Renato Usatîi, Ilan Șor și Mark Tcaciuk. Acolo sunt adversarii noștri politici. Nici măcar PAS și PPDA nu sunt adversarii noștri, ei sunt competitorii noștri, dar nu sunt dușmanii noștri. Cu PAS și PPDA putem să facem alianță pentru unire, pentru că altfel unirea de unii singuri unioniștii între ei nu o vor face”, a concluzionat Țîcu.

Sub flamurile AUR

Pe de cealaltă parte, reprezentatul AUR și fost deputat și ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, ne-a spus că problema rezidă în atitudinea inflexibilă a lui Octavian Țîcu, în ciuda faptului că AUR-ul a reușit să se intre în Parlamentul României din poziție de „outsider”.

„După ce a intrat în Parlamentul României Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), noi am considerat că participarea în aceste alegeri și unirea unioniștilor se poate face sub flamurile AUR. Am venit apoi noi cei de la USB, apoi domnul Dorin Chirtoacă cu Partidul Liberal, astfel că singurii și unicii care au rămas a fost domnul Țîcu care a spus că nu acceptă oferta AUR și să vină pe listele acestui partid și ne-a propus un bloc electoral. Noi am acceptat blocul electoral, după care dânsul a spus că s-a răzgândit și a zis ca nu mai vrea bloc politic. Și aici s-au încheiat toate discuțiile”, a declarat Munteanu. 

Cu toate acestea, el a spus că ușile nu sunt complet închise, în ciuda faptului că ambele partide s-au înregistrat deja la CEC și o vor lua pe căi diferite. 

„Sigur, că ar fi loc [de noi negocieri -n.r.]. Noi am depus astăzi listele pentru alegerile parlamentare la CEC. Ar mai fi o variantă, în scenariu în care presupunem că domnul Țîcu acceptă, ambii să ne retragem demersurile depuse la CEC și apoi să depunem un demers ca bloc electoral. Țîcu își poate retrage oamenii și să vină apoi pe listele AUR. Există alternative, dar Octavian Țîcu acum nu răspunde la telefon”, a adăugat el. 

Munteanu este încrezător în faptul că nu mai există „nicio îndoială că AUR va intra și în Parlamentul de la Chișinău”. 

„În 6 decembrie, 2020 la alegerile parlamentare din România, AUR a luat în diaspora 60.000 de voturi de la basarabeni. La o prezență de circa 50% din alegători, acestea ar fi suficiente să trecem pragul de 5% și să intrăm în Parlament. Eu cred că nu mai pune nimeni la îndoială faptul că AUR va intra în Parlament. Avem deja sondaje de alți colegi pe care le-am văzut. Noi nu le avem pe ale noastre, dar o să facem, numai că după data de 12 iunie. În sondajele pe care eu le-am văzut avem 6-7%”, a mai spus el. 

În viziunea sa, în ultimii 30 de ani s-a mers pe o abordare greșită în Basarabia și anume așteptările ca o eventuală unire să fie făcută de partidele de la Chișinău.

„Noi am considerat mereu că putem face unirea numai cu partide de la Chișinău, dar iată că nu am reușit acest lucru. Dar AUR este un partid de la Timișoara până la Tiraspol și cu acest partid participăm în aceste alegeri”, a concluzionat el. 

Șanse, cifre și provocări

În ceea ce privește AUR, imaginea sa în Republica Moldova este diferită din cea din România. Dacă în România, formațiunea primește, de multe ori justificat, etichete ca „anti-europeană”, naționalistă cu porniri extremiste, xenofobe și chiar provocatoare, nu același lucru se întâmplă și la Chișinău. George Simion, unul dintre dintre co-președinții AUR, este în continuare perceput ca principalul activist pentru această cauză a unionismului. De altfel, AUR va rupe din voturile de pe dreapta ale PAS-ului din diaspora europeană. AUR, ca succesor al Platformei 2012 are o bună popularitate în rândurile basarabenilor plecați peste hotare în Uniunea Europeană. 

În cazul în care am lua numărul de voturi 1.633.621 exprimate la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 din Republica Moldova, la o rată de prezență de 58,22%, cele șase procente necesare AUR-ului de a intra în Parlamentul de la Chișinău ar fi de 81.681. 

Ținând cont că alegerile se vor desfășura în mijlocul verii, este posibil ca rata de participare să nu depășească 50%, așa cum de altfel s-a întâmplat și în primul tur al prezidențialelor de anul trecut. Depinde mult de cum vor reuși partidele să-i mobileze pe votanți la urne pentru acest scrutin.

Cum va deconta politic AUR dividendele de imagine ale României la Chișinău

AUR va încerca să tragă dividendele politice din Republica Moldova tocmai dinspre cei pe care îi hulește din România, mai precis președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu. Klaus Iohannis a promis 200.000 de vaccinuri, iar România a trimis deja de două ori mai multe, ajutorul oferit Republicii Moldova fiind implementat de guvern. Valul de simpatie va fi speculat, exploatat și apoi decontat electoral de către AUR.

Pandemia i-a adus în Parlamentul României pe cei de la AUR cu un discurs anti-sistem și anti-medical ce a mers pe teoria conspirației și a exploatat fricile românilor; simpatia pentru ajutorul dat de România în combaterea pandemiei îi poate ajuta acum să ajungă în parlamentul Republicii Moldova.

Sondajele arată că România este poate la maximum de simpatie de la Podurile de Flori din 1990. Numai în ultimul an, opțiunea unionistă a urcat de la 34% la circa 44%. Statistic vorbind, unul din patru basarabeni au și cetățenia română, iar numărul lor poate urca la finele lui 2021 până la o treime. 

De asemenea, România și-a consolidat în ultimii ani poziția de partener comercial principal al Republicii Moldova. 

O bună parte din aceste beneficii și cifre s-ar putea converti în voturi care ar putea trimite AUR în Parlamentul de la Chișinău. Rămâne de văzut dacă, în cazul în care AUR va ajunge acolo, acest lucru va da naștere la noi provocări, atât pentru România cât și pentru Republica Moldova, sau, dincolo de politica sa la București, va deveni, la Chișinău, acea forță politică care va face diferența și va da un guvern pro-european. 

Alte articole
Jocurile Kremlinului: punctele de presiune pe care Moscova le va apăsa în Republica Moldova la parlamentare

Jocurile Kremlinului: punctele de presiune pe care Moscova le va apăsa în Republica Moldova la parlamentare

Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republici Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”. 

Narațiuni despre România și români în Ucraina: între reminiscențe sovietice și „rănile” Donbass-ului

Narațiuni despre România și români în Ucraina: între reminiscențe sovietice și „rănile” Donbass-ului

Ucraina pare să își fi asumat ferm parcursul – și discursul – european după Euromaidanul din 2013-2014 și semnarea Acordului de asociere cu UE în 2016. Cu toate acestea, retorica presei și a clasei politice încă sunt îmbibate cu narațiuni de sorginte sovietică. Un exemplu tipic este legat de linia discursivă dominantă cu privire la România ca stat, poporul român, istoria românilor și comunitatea românească din Ucraina.

Alegerile din iulie în Bulgaria: părți bune, părți mai puțin bune și necunoscute

Alegerile din iulie în Bulgaria: părți bune, părți mai puțin bune și necunoscute

Bulgaria se pregătește pentru noi alegeri parlamentare pe 11 iulie, ceea ce alimentează incertitudinea din viața politică a țării și ridică anumite semne de întrebare. În timp ce politicienii încearcă să ajungă la un consens, campania de vaccinare lentă a Bulgariei, efectele pandemiei de coronavirus, Pactul Verde al UE și cheltuielile anterioare ale guvernului rămân chestiuni nerezolvate.

Timp de citire: 11 min
  • Mișcarea unionistă din Republica Moldova a beneficiat dintotdeauna de aportul unor intelectuali și s-a bazat pe voturile a aproximativ 10% din electorat. Acest electorat s-a fragmentat tot mai mult în ultimii ani, pe fondul diferendelor apărute între exponenții unionismului, care s-au divizat în formațiuni aflate în competiție. Tendința centripetă s-a acutizat în timp și este foarte probabil ca nici la alegerile anticipate din 11 iulie forțele unioniste să nu se poată coagula.
  • Două mari formațiuni par să fie favorite pe segmentul electoratului unionist: Partidul Unității Naționale (PUN), condus de istoricul Octavian Țîcu, și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Cel din urmă s-a înființat cu acte în regulă și la Chișinău pe 27 martie, iar în ultimele două săptămâni a reușit să absoarbă trei partide mai mici, fără vreo șansă de a intra singure în Parlament.
  • AUR va încerca să tragă dividendele politice din Republica Moldova tocmai dinspre cei pe care îi hulește din România, mai precis președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu. Klaus Iohannis a promis 200 de mii de vaccinuri, iar România a votat de două ori mai multe, ajutorul oferit Republicii Moldova fiind implementat de guvern. Valul de simpatie va fi speculat, exploatat și apoi decontat electoral de către AUR.
Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  
Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  

În Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. Lista concurenților electorali este lungă, cu nu mai puțin de 53 de partide și blocuri electorale înscrise oficial în cursa pentru cele 101 de fotolii parlamentare. Din acestea, nu mai mult de șase formațiuni au șanse reale de a trece pragurile electorale de 5% pentru partide sau 7% pentru blocurile electorale formate din două sau mai multe formațiuni. Veridica a făcut o radiografie succintă a programelor electorale propuse de principalii competitori.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
14 Jun 2021
Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți
Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți

La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
11 Jun 2021
SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria
SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria

Rețelele de socializare alternative au apărut și în țările-problemă ale UE, Polonia și Ungaria, unde dreapta și extrema-dreaptă sunt în căutarea unor platforme care să nu restricționeze postările cu un conținut radical. Aceste rețele au apărut în condițiile în care atât regimul Kaczyński, cât și cel condus de Viktor Orban, exercită deja un control semnificativ asupra mass-mediei din țările lor.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
10 Jun 2021
Geopolitica împrumuturilor: Contraoferta fictivă a Moscovei la banii UE pentru Chișinău
Geopolitica împrumuturilor: Contraoferta fictivă a Moscovei la banii UE pentru Chișinău

Odată cu intrarea în linie dreaptă pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, discuțiile politico-economice s-au mutat din nou în zona beneficiilor pentru Chișinău. Din nou se pune problema în termeni antagonici: unde este mai bine să meargă Republica Moldova, spre est sau spre vest? O veșnică întrebare cu care politicienii jonglează de circa trei decenii în Republica Moldova, în timp ce acest stat rămâne unul dintre cele mai sărace și corupte din Europa, cu unul dintre cele mai mari coeficiente și în exodului masiv al populației.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Jun 2021