Facebook Twitter Instagram Youtube

Analize

Geopolitica împrumuturilor: Contraoferta fictivă a Moscovei la banii UE pentru Chișinău

Putin Dodon
©EPA-EFE/ALEXEY NIKOLSKY / SPUTNIK / KREMLIN POOL   |   Russian President Vladimir Putin (L) meets with Moldovan President Igor Dodon (R) on the sidelines of the Supreme Eurasian Economic Council meeting in Nur-Sultan, Kazakhstan, 29 May 2019.

Odată cu intrarea în linie dreaptă pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, discuțiile politico-economice s-au mutat din nou în zona beneficiilor pentru Chișinău. Din nou se pune problema în termeni antagonici: unde este mai bine să meargă Republica Moldova, spre est sau spre vest? O veșnică întrebare cu care politicienii jonglează de circa trei decenii în Republica Moldova, în timp ce acest stat rămâne unul dintre cele mai sărace și corupte din Europa, cu unul dintre cele mai mari coeficiente și în exodului masiv al populației.

Nici această campanie electorală din 11 iulie nu face excepție de la regulă. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat că între 2021-2024 a alocat nu mai puțin de 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Banii nu vor veni grămadă, ci etapizat în funcție de performanțele Chișinăului în ceea ce privește programele de dezvoltare și reformare a statului.

La câteva zile de la această veste, directorul general-adjunct pentru politica de vecinătate și negocierile de extindere al UE, Katarína Mathernová, a explicat într-o conferință comună de presă ținută pe 4 iunie alături de președintele Maia Sandu, că alocarea banilor de la Bruxelles depinde de continuarea reformelor, în special în domeniul justiției, combaterea corupției și progresul în investigarea furtului miliardului de dolari operat în 2014 și neelucidat nici până astăzi.

Mai precis, cei doi oficiali au explicat și în ce condiții vor fi dați acești bani Chișinăul, o sumă ce ar reprezenta o infuzie de circa 6% din PIB-ul Republicii Moldova de aproape 12 miliarde de dolari americani. Cea mai mare sumă, de 230 de milioane de euro, ar urma să fie folosită pentru dezvoltarea infrastructurii, interconectarea la sistemul energetic european prin intermediul României și în proiecte de mediu ce vizează conservarea Nistrului.

Alte 220 de milioane de euro ar urma să fie investite în gestionarea finanțelor publice, iar 100 de milioane de euro vor fi destinați dezvoltării IMM-urilor și a comunităților locale. Nu în ultimul rând, câte 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru domeniul educației și reforma justiției.

Banii vor fi alocați cu titlul de asistență financiară, în cadrul unui plan menit a promova investiții în scopul redresării economice a Republicii Moldova, după criza provocată de pandemia COVID. Sumele vor fi oferite sub formă de împrumut și granturi și vor depinde de mersul reformelor. Ca soluție de avarie pentru a nu da bani unui guvern inert, fără un apetit pentru reforme, începând cu 2018, UE a schimbat strategia de finanțare în Republica Moldova. Mai precis a oferit fonduri unor proiecte locale și nu au a mai dirijat banii către guvern.

Cu toate acestea, este clar că Bruxelles-ul își dorește în primul rând o majoritate parlamentară pro-europeană și apoi un guvern din aceeași categorie care să lucreze cumva simbiotic cu agenda reformistă a președintelui Maia Sandu. Pentru asta pune la bătaie o sumă foarte mare care numai pe următorii trei ani de zile va prezenta 60% din tot ce a investit UE în Republica Moldova în ultimii 10 ani de zile, respectiv un miliard de euro.

Această injecție de capital ar putea fi un punct de cotitură pentru Republica Moldova și, mai mult, ar putea genera la rândul ei și alte sume deblocate, precum și o încredere sporită a investitorilor străini într-o piață mai previzibilă în care investițiile lor sunt protejate.

Mai mult, împrumutul Uniunii Europene este o premieră în rândul celor șase state ale Parteneriatul Estic. Este posibil ca Bruxelles-ul să pună la dispoziție în viitorul apropiat sume importante de bani și pentru Kiev și Tbilisi, dar cert este că Republica Moldova este cumva din nou „elevul privilegiat” din vecinătatea estică a Europei.

Perdeaua de fum din Federația Rusă

O astfel de mișcare a Uniunii Europene nu putea rămâne fără un ecou la Moscova. În timp ce Uniunea Europeană a pus pe masă bani în schimbul reformelor, Rusia încearcă și ea să joace tare în Republica Moldova, dar mai mult la nivel declarativ. Mai precis, la o zi distanță după anunțul Bruxelles-ului privind cele 600 milioane de euro puse la dispoziția Chișinăului, Moscova a resuscitat și ea ideea unui împrumut pentru Republica Moldova. O idee ventilată intens în 2020, în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale de către Igor Dodon și guvernul Ion Chicu. 

Vicepreședintele Comitetului pentru afaceri CSI, integrare euroasiatică și relații cu compatrioții din Duma de Stat rusă, Kazbek Taisaev, a precizat, joia trecută, că autoritățile de la Moscova sunt gata să dea Republicii Moldova un împrumut, cu condiția stabilizării situației politice din țară.

Noțiunea de stabilitate politică internă este un laitmotiv în discursul Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) de la Chișinău pentru această campanie electorală.

Taisaev a făcut acest anunț în timpul unei întâlniri cu diaspora moldovenească din Rusia, potrivit TASS.

Despre oficialul rus, mass media din Republica Moldova a scris că acesta este un obișnuit al negocierilor interne din Republica Moldova pe zona de stânga. De altfel, Taisaev ar fi fost cel care i-a adus în aceeași alianță politică Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, cât și Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon.

Taisev s-a aflat la Chișinău cu doar câteva zile de oficializarea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor din Moldova (BECS).

Acest fapt ridică suspiciuni rezonabile de implicare a oficialul rus în aceste negocieri care de altfel păreau improbabile din pricina animozităților personale dintre Dodon și Voronin, primul fiind acuzat de trădare preț de un deceniu, după ce în noiembrie 2011 a început dezmembrarea PCRM-ului printr-un amplu proces de recrutare a comuniștilor înspre socialiști.

La întrevederea cu reprezentanții comunității de moldoveni din Rusia, Taisaev a afirmat că Dodon, a fost artizanul unui acord de împrumut din partea Rusiei către Moldovaîn valoare de 200 de milioane de euro, în 2020. „Din păcate, politicienii pro-occidentali de la Chișinău au reușit anularea acordului semnat cu ajutorul Curții Constituționale”, a continuat Taisaev.

În fapt, anularea împrumutului de către Curtea Constituțională s-a făcut după ce, pe bună dreptate, mai mulți deputați ai opoziției proeuropene au semnalat o serie de prevederi extrem de dezavantajoase pentru Republica Moldova. Printre ele, cea mai mare capcană era plasată în articolul 7, punctul 2, al acordului negociat pe genunchi de către fostul ambasador moldovean la Moscova, Andrei Neguță, fost consilier al lui Dodon.

Mai precis, Republica Moldova se angaja să preia datoriile unor companii moldovenești (inclusiv cu capital rusesc) care au luat împrumuturi de la bănci rusești și să le transforme în datorie de stat, dacă acestea nu erau achitate în șase luni. O inginerie complexă care ar fi reprezentat o catastrofă economică pentru Republica Moldova.

Ce spun experții: între sperietori și vorbe fără acoperire

Analistul politic și fost viceministru al Afacerilor Externe, Valeriu Ostalep, a explicat pentru Veridica.ro că astfel de promisiuni de împrumuturi fac parte din peisajul politic de campanie și că ambele părți folosesc o astfel de retorică. 

„În alegeri, toți promit împrumuturi. Nu este nici primul și nici nu va fi ultimul caz când, în alegerile din Republica Moldova, actorii geopolitici încearcă să influențeze voturile moldovenilor. Ei încearcă pentru că, după părerea mea, acest lucru nu prea are efect. Cred că asta deoarece, în aceste alegeri, oamenii cunosc deja pentru cine vor vota și oricare ar fi promisiunile dintr-o parte și din alta.

Moscova poate să promită oricât, chiar și gaz cu un leu pe mia de metri cubi, și nu cred că susținătorii PAS ar vota cu PSRM”, a declarat expertul.

Cu toate acestea, el s-a arătat mai degrabă sceptic față de un împrumut din partea Rusiei.

„În cazul dat nu cred că Moscova va acționa. Eu nu cred că la Moscova exista o posibilitate de a se implica cu astfel de acțiuni, până să se afle de promisiunile Uniunii Europene. Nu exclud că asta este iarăși un bocet al lui Igor Dodon, care de fiecare dată speculează astfel de chestiuni și inventează chestii cu care vrea să sperie la Moscova. La fel cum nu există o foarte bună cunoaștere a Republicii Moldova de către UE, la fel nu trebuie exagerată nici expertiza Moscovei pentru Republica Moldova”, a completat el.

Expertul a mai spus că, în prezent, această situație este mai degrabă un concurs de promisiuni și nu o asistență ca atare.

„Eu cred că în cazul UE, dacă acești bani sunt bugetați, ei chiar există puși de o parte. Ne putem aștepta într-adevăr la o astfel de asistență, dar rămâne de văzut capacitatea Chișinăului [de a] utiliza rațional acești bani. Este un concurs al promisiunilor. Eu cred că din partea UE este un mesaj și din partea Rusiei a venit o contrareacție. Admit că este un mesaj din ambele părți, dar nu văd un efect serios asupra voturilor și cred că majoritatea voturilor sunt deja împărțite”, mai spus el.

Ostalep a explicat că este o tactică frecventă a lui Dodon de a folosi sperietori pentru Moscova în schimbul susținerii și a unor favoruri. La fel, promisiunea Moscovei este făcută doar verbal și nu obligă la nimic.

„Mai precis, el încearcă să sperie Rusia de implicarea factorului extern și le spune că dacă nu vor acționa, atunci în Republica Moldova vor intra tancurile NATO”, a precizat expertul.

Întrebat dacă mai crede cineva în astfel de povești la Moscova, el a replicat: „Aș vrea să spun că nu, dar unii mai cred. Și lor le este mai comod să creadă asta. Totuși, nu cred că acest bloc are vreo perspectivă politică serioasă. Eu cred că socialiștii sunt un partid discreditat care va dispărea ca forță politică destul de repede. Mai repede decât își imaginează unii”, a declarat Ostalep.

La rândul său, analistul politic și cadrul universitar Ion Tăbârță a explicat pentru Veridica.ro că un eventual împrumut din Rusia este mai degrabă un truc electoral.

„Eu nu cred că are vreun substrat real acest împrumut din Rusia. A fost un anunț al unui oficial rus, probabil rugat de politehnologii ruși, care lucrează pentru PSRM și Igor Dodon în această campanie, să vină să împrăștie din efectul electoral al anunțului privind ajutorul de 600 de milioane de euro din partea UE și să vină cu o contrapropunere. Este clar o tehnică de PR politic pentru a spune că UE dă bani, dar și Rusia o face”, a explicat analistul politic.

El a adăugat că mesajul Moscovei se pliază bine pe mesajul electoral de campanie al socialiștilor potrivit căruia „nu ne vindem țara și nu o dăm străinilor”.

„Este o perdea de fum din punct de vedere poli-tehnologic pentru a diminua impactul pe care îl poate avea asupra electoratului UE perspectiva unui guvern proeuropean care să implementeze reforme. Au venit să contrabalanseze cumva oferta UE”, a concluzionat Tăbârță.

Alte articole
Războiul hibrid împotriva propriului popor

Războiul hibrid împotriva propriului popor

Momentele cheie din istoria recentă a României postcomuniste - Revoluția, Mineriadele, conflictului de la Târgu Mureș - sunt neclare. Eforturile presei de a investiga aceste evenimente au fost parazitate întotdeauna de dezinformări monstruoase. 

Mai rămâne România o redută anti-Rusia în regiune?

Mai rămâne România o redută anti-Rusia în regiune?

Alături de Polonia, România a fost dintotdeauna ţara cea mai ruso-sceptică din Europa de Est. Acest lucru nu înseamnă însă că influența rusă nu se simte și în România și nu afectează percepțiile românilor despre Occident.

Noua politică istorică a Kremlinului – o provocare pentru Europa

Noua politică istorică a Kremlinului – o provocare pentru Europa

Speculațiile cu trimitere la memoria istorică au devenit principala armă folosită de Rusia în confruntarea de tip hibrid cu țările europene. Ele au ca țintă atât țări membre UE, cât și țările din Parteneriatul Estic.

Timp de citire: 8 min
  • Odată cu intrarea în linie dreaptă pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, discuțiile politico-economice s-au mutat din nou în zona beneficiilor pentru Chișinău. Din nou se pune problema în termeni antagonici: unde este mai bine să meargă Republica Moldova, spre est sau spre vest? O veșnică întrebare cu care politicienii jonglează de circa trei decenii în Republica Moldova, în timp ce acest stat rămâne unul dintre cele mai sărace și corupte din Europa, cu unul dintre cele mai mari coeficiente și în exodului masiv al populației.
  • Comisia Europeană a anunțat că între 2021-2024 a alocat nu mai puțin de 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Banii nu vor veni grămadă, ci etapizat în funcție de performanțele Chișinăului în ceea ce privește programele de dezvoltare și reformare a statului.
  • O astfel de mișcare a Uniunii Europene nu putea rămâne fără un ecou la Moscova. În timp ce Uniunea Europeană a pus pe masă bani în schimbul reformelor, Rusia încearcă și ea să joace tare în Republica Moldova, dar mai mult la nivel declarativ. Mai precis, la o zi distanță după anunțul Bruxelles-ului privind cele 600 milioane de euro puse la dispoziția Chișinăului, Moscova a resuscitat și ea ideea unui împrumut pentru Republica Moldova. O idee ventilată intens în 2020, în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale de către Igor Dodon și guvernul Ion Chicu.
  • Analistul politic și fost viceministru al Afacerilor Externe, Valeriu Ostalep, a explicat pentru Veridica.ro că astfel de promisiuni de împrumuturi fac parte din peisajul politic de campanie și că ambele părți folosesc o astfel de retorică. „În alegeri, toți promit împrumuturi. Nu este nici primul și nici nu va fi ultimul caz când, în alegerile din Republica Moldova, actorii geopolitici încearcă să influențeze voturile moldovenilor. Ei încearcă pentru că, după părerea mea, acest lucru nu prea are efect. Cred că asta deoarece, în aceste alegeri, oamenii cunosc deja pentru cine vor vota și oricare ar fi promisiunile dintr-o parte și din alta. Moscova poate să promită oricât, chiar și gaz cu un leu pe mia de metri cubi, și nu cred că susținătorii PAS ar vota cu PSRM”, a declarat expertul.
Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  
Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  

În Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. Lista concurenților electorali este lungă, cu nu mai puțin de 53 de partide și blocuri electorale înscrise oficial în cursa pentru cele 101 de fotolii parlamentare. Din acestea, nu mai mult de șase formațiuni au șanse reale de a trece pragurile electorale de 5% pentru partide sau 7% pentru blocurile electorale formate din două sau mai multe formațiuni. Veridica a făcut o radiografie succintă a programelor electorale propuse de principalii competitori.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
14 Jun 2021
Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți
Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți

La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
11 Jun 2021
SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria
SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria

Rețelele de socializare alternative au apărut și în țările-problemă ale UE, Polonia și Ungaria, unde dreapta și extrema-dreaptă sunt în căutarea unor platforme care să nu restricționeze postările cu un conținut radical. Aceste rețele au apărut în condițiile în care atât regimul Kaczyński, cât și cel condus de Viktor Orban, exercită deja un control semnificativ asupra mass-mediei din țările lor.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
10 Jun 2021
Vizita la Moscova care n-a mai fost să fie și întrebările rămase în urma ei
Vizita la Moscova care n-a mai fost să fie și întrebările rămase în urma ei

Cazul Vrbětice – dezvăluirile despre explozia din 2014 de la un depozit de muniții care a fost în aparență cauzată de agenți ai serviciului rus de informații militare GRU – a zguduit serios relațiile dintre Praga și Moscova în luna aprilie. Apoi a venit cutremurul din mai de pe scena politică internă.

Michael Švec
Michael Švec
02 Jun 2021