Facebook Twitter Instagram Youtube

Analize

Republica Moldova și un joc de soft power à la russe

PutinDodon

Eșecul filo-rusului Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Republica Moldova nu pare să fi produs o supărare foarte mare la Kremlin: în loc să fie mustrat, ofițerul însărcinat cu dosarul moldovenesc (și asistarea lui Dodon în campania electorală) a fost promovat, la începutul lui martie. La prima vedere, promovarea pare să fie legată de o rotire de cadre, însă ea se înscrie într-o reorganizare mai amplă a departamentelor care se ocupă de spațiul ex-sovietic și de regiunile separatiste sprijinite de Moscova. 

Igor Maslov, colonelul SVR din umbra lui Igor Dodon

Noul șef al Direcției prezidențiale pentru relații inter-regionale și contacte culturale cu țările străine, care oferă sprijin pentru activitățile președintelui rus, este colonelul SVR Igor Maslov. În vârstă de 60 de ani, Maslov l-a înlocuit pe generalul SVR Vladimir Cernov, care s-a pensionat la cei 70 de ani împliniți luna trecută. Ca și Putin, Maslov e originar din Sankt-Petersburg și, tot ca Putin și mulți dintre colaboratorii apropiați ai acestuia, a fost (este?) ofițer de informații externe.

Igor Maslov a fost promovat în fruntea Direcției după ce, anterior, se ocupase de „subdiviziunea moldovenească” a Kremlinului; în mod ironic, promovarea a avut loc în aceeași zi de 2 martie în care se comemorau 29 de ani de la începerea Războiului de pe Nistru. Când încă își ocupa fosta funcție, Maslov îi raporta în final lui Dmitri Kozak, adjunct al şefului Administraţiei prezidenţiale responsabil și el de relațiile cu țările CSI și cele ale Uniunii Economice Euroasiatice.

După cum au arătat documentele seriei de investigații #Kremlinovici ale Centrului Dossier și RISE Moldova, Maslov este cel de care se leagă ascensiunea politică pe care fostul președinte, Igor Dodon, a avut-o în ultimii ani cu ajutorul Kremlinului.

Maslov opera pentru Republica Moldova cu cel puțin patru oameni identificați de documentele obținute de jurnaliștii ruși și coroborate cu cei moldoveni.

Vasilii Kașirin, Alexei Negodov, Andrei Rusakov, Svetlana Voronina aveau cu toții sarcini de a întocmi rapoarte despre politicieni, cu precădere de a monitoriza informații compromițătoarea și de a scrie, pentru politicienii ruși, discursuri legate de Republica Moldova. Printre sarcini intra și scrierea de discursuri pentru politicieni locali apropiați de Moscova (de pildă conducerea UTA Găgăuzia). 

Relații „culturale” gestionate de ofițeri de informații

La vedere, sarcinile Direcției preluate acum de Maslov sunt diverse. Mai precis, dezvoltarea și implementarea de proiecte în domeniul legăturilor interregionale și culturale cu țările străine, care să ofere asistență președintelui în punerea în aplicare a politicii externe și să ofere informații și asistență analitică președintelui Rusiei și șefului de personal al Biroului executiv prezidențial pe probleme de relații interregionale și culturale cu țările străine în zona de competență a acestuia. 

Direcția din subordinea Kremlinului a fost creată prin decretul președintelui rus Vladimir Putin în 2005. Primul său șef, Modest Kolarev, susținea că Direcția a fost înființată când Rusia nu dispunea de instituții de soft-power și ca răspuns la „revoluțiile portocalii”. 

Alte câteva sarcini secundare din organigrama instituției par la fel de normale.

În realitate, direcția poreclită și „Chernovsky”, condusă de generalul Cernov din 2012 până în 2021, se ocupă de cele mai sensible subiecte ce țin mai degrabă de sfera spionajului, potrivit presei ruse. Angajații săi provin în cele mai dese cazuri din rândurile SVR și FSB. Sarcina lor este colecteze informații și să pregătească analize despre situația din țările fostei URSS. 

Aceștia stabilesc contacte și lucrează direct cu politicieni, lideri de opinie, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și jurnaliști din statele unde Rusia investește și are diverse interese. 

Se mizează, în general, pe persoanele de contact cu o atitudine pozitivă față de Rusia, care susțin în mod deschis cooperarea cu Moscova. Surselor direcției „Chernovsky” li se oferă sprijin politic, informațional și chiar stipendii. 

În această situație s-a aflat și fostul președinte, Igor Dodon, conform documentelor prezentate de Dossier și RISE. 

Eșecul la Chișinău, privit ca o înfrângere de etapă

Moscova nu reușește întotdeauna să se asigure că politicienii care îi sunt fideli ajung la putere. 

Așa s-a întâmplat și anul trecut, când Igor Dodon, favoritul asumat al Moscovei, a pierdut cursa prezidențială în fața candidatei pro-europene, Maia Sandu, pe care anterior o învinsese în scrutinul prezidențial din noiembrie 2016. 

Pe lângă modul în care a gestionat pandemia, Dodon a făcut și o serie de erori majore în timpul campaniei, unele gândite chiar de echipa de consultanți ruși care îl consiliaseră anterior pe actualul primar socialist al Chișinăului, Ion Ceban. Una dintre ele a fost demonizarea excesivă a contracandidatei, obținându-se astfel un efect invers de victimizare și de creștere a simpatiei pentru ea în rândul populației, inclusiv a votanților clasici de stânga proruși. 

Totul a mers prost în aceea campanie, de la echipa de consilieri aduși cu avionul de la Moscova, până la disperarea vizibilă a lui Igor Dodon între tururile de scrutin ce anunța deja înfrângerea sa.

Astăzi, tot mai multe voci din spațiul public cu conexiuni la Moscova, vorbesc despre faptul că Igor Dodon nu mai este dorit de Moscova în pole-position nici în PSRM sau pentru o altă funcție de rang înalt în stat și că i se sugerează retragerea din scenă.

Deocamdată, se fac speculații că doar Ion Ceban ar putea avea o oarecare anvergură pentru a-l înlocui pe Dodon la cârma Socialiștilor. În general, la fel ca și modelul său politic Vladimir Voronin, Igor Dodon a avut grijă de a-și ține strâns în subordine colegii de partid și a nu permite apariția unei concurențe.

Rusia ar putea miza însă și pe mai multe partide politice în ascensiune, precum Partidul Nostru condus de Renato Usatîi, sau Congresul Civic al lui Mark Tcaciuk, „cardinalul gri” din siajul fostului președinte comunist Vladimir Voronin. 

Reașezarea pieselor pentru următoarea mișcare

Indiferent pentru cine va opta Moscova, este clar că există preocupare pentru Republica Moldova. Kommersant chiar scrie că subiectul este deja discutat în cadrul Comisiei interdepartamentale pentru asistența internațională pentru dezvoltare. Aceasta a fost creată în noiembrie 2020 prin decret prezidențial și, teoretic, se ocupă de coordonarea diferitelor instituții și organisme federale care „promovează dezvoltarea internațională”. Atribuțiile Comisiei sunt cumva similare cu cele ale Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Varianta rusească ar fi una mai degrabă  „low-cost”, care să nu consume circa 27 de miliarde de dolari anual, așa cum o face instituția americană. Kremlinul ar vrea o promovare mai bună a „soft power-ului” rusesc în aceste țări, cu toate că tocmai la acest capitol Rusia nu a strălucit niciodată.   

În decembrie, 2020, Vladimir Putin l-a numit ca președinte al Comisiei pe Dmitri Kozak, care și-a păstrat însă și funcția de adjunct al șefului Administrației prezidențiale.

În cadrul Administrației prezidențiale, Kozak răspunde și de Direcția pentru relații inter-regionale și contacte culturale cu țările străine și de Direcția pentru Cooperare Transfrontalieră. Aceasta a fost creată în 2018 pe scheletul Direcției pentru Cooperare Socială și Economică cu CSI, Abhazia și Osetia de Sud, dar a primit în sarcină și relația cu Ucraina și, în special, cu republicile separatiste Donetsk și Luhansk. Practic, Direcția de Cooperare Transfrontalieră se ocupă de entitățile sprijinite de Moscova în Georgia și Ucraina.

Acum, la Administrația prezidențială ar fi în lucru o reorganizare de care sunt vizate Direcția pentru contacte culturale coordonată de Maslov și Direcția pentru Cooperare Transfrontalieră – o reîmpărțire a zonelor de responsabilitate.

Rămâne de văzut, odată încheiată toată această reașezare și redistribuire de roluri, care va fi următoarea mișcare a „civililor” însărcinați cu relațiile culturale și asistența pentru statele ex-sovietice pe care Moscova nu vrea, cu niciun preț, să le scape din sfera sa de influență.

 

Alte articole
„Muslim lives don’t matter”: cum a redeschis Trump rănile Irakului

„Muslim lives don’t matter”: cum a redeschis Trump rănile Irakului

Grațierea a patru americani care au masacrat civili irakieni în timpul războiului transmite mesajul că „muslim lives don’t matter”.

Papa în Irak. Ce rămâne dincolo de emoție și momentele simbolice.

Papa în Irak. Ce rămâne dincolo de emoție și momentele simbolice.

Pentru prima oară în istorie, un Papă a ajuns în Irak, în locurile unde, ne spune Biblia, a început lumea, pe urmele patriarhilor și profeților din Vechiul Testament. A fost o vizită istorică prin ineditul său, încărcată de momente simbolice și emoționante. Întrebarea este dacă dincolo de toate acestea poate, cu adevărat, să rămână ceva.

Serbia cere să fie primită în UE, dar preferă prietenia Chinei

Serbia cere să fie primită în UE, dar preferă prietenia Chinei

Opțiunea pentru China ține de interesele politice interne și externe ale Belgradului, care caută să arate că are o alternativă la Occident și a ales puterea mai relevantă, aflată în creștere, spre deosebire de o Rusie izolată și în criză. China, la rândul său, este interesată să aibă un cap de pod prin care să pătrundă, pe ușa din spate, pe piețele europene.

Timp de citire: 6 min
  • Eșecul filo-rusului Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Republica Moldova nu pare să fi produs o supărare foarte mare la Kremlin: în loc să fie mustrat, ofițerul însărcinat cu dosarul moldovenesc (și asistarea lui Dodon în campania electorală) a fost promovat, la începutul lui martie. La prima vedere, promovarea pare să fie legată de o rotire de cadre, însă ea se înscrie într-o reorganizare mai amplă a departamentelor care se ocupă de spațiul ex-sovietic și de regiunile separatiste sprijinite de Moscova.
  • Este clar că există preocupare pentru Republica Moldova. Kommersant chiar scrie că subiectul este deja discutat în cadrul Comisiei interdepartamentale pentru asistența internațională pentru dezvoltare. Aceasta a fost creată în noiembrie 2020 prin decret prezidențial și, teoretic, se ocupă de coordonarea diferitelor instituții și organisme federale care „promovează dezvoltarea internațională”. Atribuțiile Comisiei sunt cumva similare cu cele ale Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
  • La Administrația prezidențială ar fi în lucru o reorganizare de care sunt vizate Direcția pentru contacte culturale coordonată de Maslov și Direcția pentru Cooperare Transfrontalieră – o reîmpărțire a zonelor de responsabilitate. Rămâne de văzut, odată încheiată toată această reașezare și redistribuire de roluri, care va fi următoarea mișcare a „civililor” însărcinați cu relațiile culturale și asistența pentru statele ex-sovietice pe care Moscova nu vrea, cu niciun preț, să le scape din sfera sa de influență.
Zarurile au fost aruncate: actori, poziționări și șanse în alegerile parlamentare de la Chișinău
Zarurile au fost aruncate: actori, poziționări și șanse în alegerile parlamentare de la Chișinău

A face prognoze înaintea unor alegeri în Republica Moldova înseamnă a te hazarda. O astfel de acțiune presupune nu numai cunoștințe și intuiție, dar și mult noroc și un fler aparte în a anticipa cumva jocurile de culise de pe ultima sută de metri. Dar s-a intrat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie și, pe baza unor date actuale și a unor tendințe, vom analiza cine sunt actorii și ce șanse au ei în acest moment. Se anunță o campanie electorală murdară dinspre zona de stânga, care pare să fie gata să arunce în joc resurse incomparabile cu cele pe care le are la dispoziție dreapta.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
10 May 2021
Haoticul răspuns al Cehiei la un atac rus pe teritoriul său
Haoticul răspuns al Cehiei la un atac rus pe teritoriul său

Cehia a anunțat că expulzează 18 diplomați ruși, ca urmare a sabotării unui depozit de muniție de către agenți ai Moscovei. Măsura pare să fi fost luată fără consultări interne sau cu partenerii occidentali ai Pragăi: în zilele care au urmat s-au văzut atât lipsa de coeziune a autorităților statului, cât și ezitările partenerilor externi de a se arăta solidari.

Michael Švec
Michael Švec
30 Apr 2021
Imperiul ultraconservator
Imperiul ultraconservator

O mișcare religioasă din Polonia, cu legături în Brazilia și ramificații în cadrul administrației de la Varșovia, este în spatele unei adevărate ofensive prin care încearcă să impună o agendă ultra-conservatoare în state catolice din UE.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
28 Apr 2021
Mai rămâne România o redută anti-Rusia în regiune?
Mai rămâne România o redută anti-Rusia în regiune?

Alături de Polonia, România a fost dintotdeauna ţara cea mai ruso-sceptică din Europa de Est. Acest lucru nu înseamnă însă că influența rusă nu se simte și în România și nu afectează percepțiile românilor despre Occident.

Sorin Ioniță
Sorin Ioniță
23 Apr 2021