Facebook Twitter Instagram Youtube

Analize

SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria

Orban Kaczynski
©EPA-EFE/FRIEDEMANN VOGEL  |   A float depicting Hungarian Prime Minister Viktor Orban (L) and the leader of the Polish Law and Justice (PiS) party Jaroslaw Kaczynski (R) during the annual Rose Monday parade in Dusseldorf, Germany, 12 February 2018.

Cu puțin timp în urmă, Jarosław Kaczyński, liderul partidului de la guvernare Lege și Justiție și vice-premierul Poloniei, a ținut un discurs în cadrul unei întâlniri virtuale găzduite de publicația de dreapta Gazeta Polska. Blamând așa-zisa „ideologie LGBT” drept un împrumut din Occident care nu corespunde valorilor majorității cetățenilor polonezi, liderul de dreapta a scos în evidență importanța de a forța Uniunea Europeană să protejeze valorile tradiționale. „Atâta timp cât vom fi la conducere, nimeni n-o să ne impună nimic”, declara Kaczyński. „Toți cei care doresc să trăiască într-o lume normală, o lume unde femeia e femeie, bărbatul e bărbat, și nimeni nu se referă la femeie ca la „o persoană cu uter”, ar trebui să susțină coaliția noastră politică”. Discursul lui Kaczyński nu a fost difuzat de televiziunea publică sau de vreun portal de știri controlat de guvern, ci pe o nouă platformă de social media numită Albicla, care se mândrește cu faptul că nu aplică restricții de publicare.

„Vulturul alb” al lui Kaczyński

Site-ul Albicla arată și funcționează la fel ca Facebook. Pe bara de deasupra stream-ului apare logo-ul platformei, un „A” roz cu verde tăiat de o pană albă, însoțit de sintagma „Let All Be Clear” (un joc fonetic de cuvinte în limba engleză - Let AlBiCla – Let All Be Clear). Termenul sună la fel de straniu atât pentru polonezi cât și pentru publicul general, deși Ryszard Kapuscinski (care nu area nicio legătură cu celebrul jurnalist cu același nume) din redacția Gazeta Polska susține că este de fapt o abreviere a denumirii din latină „albus aquila”, „vultur alb”, un simbol național al Poloniei.

De ce a preferat vice-premierul și principalul ideolog al dreptei din Polonia să apară pe o platformă cvasi-necunoscută și nu la televiziunea națională? Răspunsul este destul de simplu: Albicla este deținută de societatea media Słowo Niezależne (Lumea Independentă), care la rândul ei este co-proprietatea Srebrna, o firmă controlată de însuși Kaczyński.

Platforma de social media, care promite protecție împotriva „cenzurii” practicate de platformele de socializare tradiționale, a fost lansată în luna ianuarie a acestui an. Catalizatorul direct al lansării ei a fost ștergerea paginilor lui Donald Trump de pe principalele rețele de social media. Tomasz Sakiewicz, un jurnalist pro-guvern, editor la Gazeta Polska și unul din reprezentanții Albicla, spune că platforma a fost creată în grabă pentru a fi lansată înainte ca Trump să nu mai fie oficial președinte – „în ultima oră a mandatului liderului lumii libere”.

Ca răspuns la valul de critici vizavi de gafele, subdezvoltarea și rigiditatea noului portal, Sakiewicz a dezmințit toate acuzațiile: „Am deranjat interesele unor persoane puternice și am creat o breșă în asaltul ideologic care împinge mentalitățile conservatoare către marginea societății. Depinde acum de noi să ne asigurăm că lumea în care trăim va rămâne liberă, în special online. Haideți, împreună, să creăm o lume liberă”!

Lansată cu mult fast de către Gazeta Polska, o publicație de dreapta, Albicla promite să protejeze utilizatorii împotriva „cenzurii” din ce în ce mai mari practicate de majoritatea companiilor de social media, precum Facebook sau Twitter. În numai câteva ore, zeci de mii de utilizatori – inclusiv câțiva înalți demnitari din cadrul Partidului Lege și Justiție (PiS) – și-au creat conturi. În ciuda sincopelor inițiale, mulți politicieni de dreapta din Polonia au salutat noua platformă, descriind-o drept un pas important către protejarea discursului politic al partidelor de dreapta, pe care ei îl consideră de multe ori supus cenzurii.

Stupul maghiar

În urma asaltului asupra Capitoliului SUA din luna ianuarie și a excluderii ulterioare a lui Donald Trump de pe principalele platforme de socializare, activiștii de extremă dreaptă au început să se orienteze către platforme care oferă „libertate de exprimare”, precum Parler sau MeWe, văzându-le drept o alternativă la companiile social media tradiționale. Se pare că această tendință a depășit granițele SUA: și în democrațiile neliberale din Europa, platformele „anti-cenzură” devin mijloace din ce în ce mai folosite pentru a contracara influența Facebook, Instagram și Twitter.

Având sub 73.000 de utilizatori, sfera de influență a Albicla este relativ limitată, deși rămâne cea mai cunoscută rețea din regiune. O altă platformă similară, Hundub, a fost de asemenea lansată în Ungaria, unde Premierul Viktor Orbán va încerca să obțină un nou mandat în 2022, iar în prezent nu este sigur de victorie. Handub a fost dată în folosință în decembrie. Originile cuvântului Hundub, format prin alăturarea cuvintelor „Hungarian” (maghiar) și „dub”, care mai înseamnă și „stup” în maghiara veche, nu sunt foarte clare. La început, Hundub era deținută de Murmurati Ltd, o companie offshore înregistrată în Belize, care însă s-a retras în luna ianuarie, iar fondatorul Hundub, Csaba Pal, a anunțat că firma va avea parte de finanțare participativă. Lansarea din 6 decembrie a trecut oarecum neobservată în presă, până când ziarul afiliat guvernului, Magyar Nemzet, a început s-o ovaționeze drept o alternativă sută la sută maghiară și fără cenzură pentru Facebook, despre care publicația scrie că îi tratează nedrept pe politicienii maghiari. Premierul Viktor Orbán s-a numărat printre primii politicieni care și-au făcut cont pe Hundub, însă toate partidele politice s-au grăbit să se înregistreze, începând cu partidul de centru-dreapta Momentum, preferat în rândul electoratului tânăr. Deși Orbán și ceilalți politicieni și activiști și-au făcut conturi, iar instituțiile de presă subordonate guvernului au făcut publicitate noii platforme, se pare că nu a produs atâta vâlvă ca platforma echivalentă din Polonia.

Web developperii din Ungaria susțin că principala trăsătură a rețelei sociale este că, spre deosebire de Facebook și Twitter, nu există așa-numitele „grupuri protejate”. Creatorii platformei spun că orice utilizator este liber să spună practic orice dorește despre guvern sau opoziție, despre COVID-19, vaccinuri, sau orice minoritate sau majoritate. „Suntem cetățeni maghiari și nu ne dorim să fim persoane publice, dar facem tot ce ne stă în putință pentru a construi o rețea socială maghiară”, spun dezvoltatorii proiectului. Noua rețea de socializare interzice, însă, folosirea de simboluri totalitariste sau incitarea la săvârșirea de infracțiuni care intră sub incidența codului penal din Ungaria. Mai mult decât atât, dezvoltatorii rețelei le cer utilizatorilor să evite postarea de imagini sau înregistrări care prezintă acte de violență extremă, nuditate sau orice tip de act sexual (în februarie, presa a scris despre o problemă legată de diseminarea de imagini cu pornografie infantilă). Potrivit unor informații recente, peste 40.000 de persoane și-au făcut cont pe Hundub, însă în ultimele zile nu am reușit să intru pe site – am fost înștiințat cu privire la riscurile conexiunii (ambele platforme, Albicla și Hundub, au fost criticate pentru eroriile de software și deficiențele de securitate și protecție a datelor personale).

Instigare la ură, amenințări și informații false

„Nu algoritmii sau proprietarii marilor corporații ar trebui să decidă care sunt opiniile corecte și care nu”, scria pe Facebook premierul polonez Mateusz Morawiecki la scurt timp după excluderea lui Trump de pe această rețea. „Nu poate exista toleranță pentru cenzură”. În Ungaria, Ministrul de Justiție, Judit Varga, scria că aceste companii ar trebui trase la răspundere pentru abuzurile „sistematice”, acuzând Facebook și Twitter că cenzurează și limitează în mod obișnuit vizibilitatea „opiniilor creștine, conservatoare, de dreapta”, precum cele proprii.

Albicla a fost lansată chiar după ce înalți oficiali din cadrul PiS au publicat ultima variantă a proiectului de lege privind „libertatea de exprimare”, în baza căruia companiile de social media vor fi amendate cu sume de până la €11 milioane (50 de milioane de zloți) pentru restricționarea conținutului care nu este considerat ilegal de legislația din Polonia. Teoretic, proiectul de lege oglindește alte dezbateri din Uniunea Europeană cu privire la introducerea unei reglementări mai stricte a rețelelor de socializare, cu o singură diferență: în baza noii legi, Consiliul de Libertate de Exprimare numit de Parlament va fi principala instanță decizională pentru orice propunere de excludere. E ușor de presupus că independența acestui Consiliu va fi pusă sub semnul întrebării.

Toate acestea survin după ce discursul anti-LGBT a luat amploare în Polonia. Gazeta Polska este instituția de presă care în 2019 a creat autocolantele cu inscripția „zonă liberă de LGBT”. Acum, Sakiewicz are o platformă de social media care nu încercă în niciun fel să restricționeze instigarea la ură, amenințările și răspândirea de informații false. Activiștii LGBT se tem la ce ar putea să ducă o platformă ultrapolitizată precum Albicla, cu atât mai mult cu cât se confruntă deja cu campanii de ură la adresa lor pe Twitter și Facebook. Luptând pentru drepturile lor, în urmă cu câteva luni activiștii LGBT și anti-PiS au piratat logo-ul oficial al site-ului, folosind unul din conturile oficiale și au înlocuit „A”-ul cu un curcubeu, un omagiu adus mișcării LGBT.

Preotul rapper

Lansarea unei platforme de social media aliniate PiS este încă un pas făcut de guvern pentru a centraliza și controla sursele de informare din toată țara. Pe lângă transformarea postului public de televiziune în portavocea propagandistică a guernului, PiS a căutat să „repolonizeze” sectorul media, împiedicând entități străine (în special pe cele germane) să dețină instituții de presă care oferă informații despre Polonia. Recent, compania petrolieră de stat PKN Orlen a achiziționat Polska Press, o rețea uriașă de publicații și portaluri de știri cu audiență locală și regională, deținute anterior de firma germană Verlagsgruppe Passau. O altă companie afiliată puterii îi înlocuiește pe redactorii șefi și jurnaliștii a 20 din cele 24 de publicații regionale din toată Polonia, la fel și în sute de alte ziare și portaluri locale. Despre ce vor scrie, acum că sunt administrate de companii de stat? Este suficient să intrăm pe pagina de prezentare Albicla ca să descoperim povestea unui preot care convertește tinerii prin intermediul rap-ului, sau despre miliardele de zloți pe care guvernul polonez le-a smuls din mâinile hrăpărețe ale UE și pe care le va da polonezilor. Printre aceste postări se strecoară buletine meteo, rezultate sportive, informații actualizate despre demnitarii PiS și filmulețe despre fundația ultraconservatoare Ordo Iuris.

Deși se vrea o platformă anti-cenzură, termenii de utilizare Albicla conțin prevederi care îi dau administratorului dreptul de a șterge postări și chiar de a bloca profilul unui utilizator despre care consideră că folosește în mod greșit website-ul sau că este implicat în „activități care pot aduce prejudicii altor persoane”. Astfel, platforma a închis conturile unor jurnaliști opozanți, deși le-a redeschis ulterior.

Atenție, pericol!

Încă de la lansare, imaginea Albicla a fost afectată de o groază de incidente, inclusiv de probleme de securitate de datelor care, în mod ironic, au dus la cenzurarea anumitor postări. Platforma a folosit inițial un algoritm deficient de setare a parolelor, nexistând un sistem de verificare în doi pași. O parte din termenii și condițiile de utilizare au fost copiate direct din regulamentul Facebook. Experții se îndoiesc că aceste platforme vor evolua de la site-uri oarecum marginale, fără anvergură, la rețele cu reală putere de influențare, cu atât mai puțin cu cât tentativele de detronare a Facebook și Twitter au fost destul de rare și în mare măsură nereușite. (În Polonia, Facebook are peste 21 de milioane de utilizatori). Cu toate acestea, în cazul Albicla, datorită publicației puternice din spatele ei și susținerii publice din partea unor oficiali precum Kaczyński, analiștii spun că există motive de îngrijorare. Poate fi tentant să desconsideri această platformă, însă în actualul climat anti-LGBT din Polonia, chiar și o platformă neînsemnată de dreapta care promovează o astfel de retorică poate fi periculoasă.

Alte articole
SUA și Rusia, la cuțite din nou: concluzii pentru mediul securitar din Europa de Est

SUA și Rusia, la cuțite din nou: concluzii pentru mediul securitar din Europa de Est

Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.

PRESA DIN UCRAINA: Proteste în Rusia. Ca va urma? Înțelegeri? Belarusizare? Maidan?

PRESA DIN UCRAINA: Proteste în Rusia. Ca va urma? Înțelegeri? Belarusizare? Maidan?

Evenimentele stradale au fost alimentate de investigația despre palatul lui Putin din Gelendjik. În pofida relațiilor dificile dintre Ucraina și Rusia, zguduirea regimului dictatorial de la Moscova este un obiectiv pragmatic și direct al Kievului, deoarece căderea regimului Putin și a modelului său de putere ne apropie de recâștigarea controlului asupra Crimeii și Donbassului.

Serbia cere să fie primită în UE, dar preferă prietenia Chinei

Serbia cere să fie primită în UE, dar preferă prietenia Chinei

Opțiunea pentru China ține de interesele politice interne și externe ale Belgradului, care caută să arate că are o alternativă la Occident și a ales puterea mai relevantă, aflată în creștere, spre deosebire de o Rusie izolată și în criză. China, la rândul său, este interesată să aibă un cap de pod prin care să pătrundă, pe ușa din spate, pe piețele europene.

Michal Kukawski

10 Jun 2021
Michal Kukawski

Timp de citire: 9 min
  • Rețelele de socializare alternative au apărut și în țările-problemă ale UE, Polonia și Ungaria, unde dreapta și extrema-dreaptă sunt în căutarea unor platforme care să nu restricționeze postările cu un conținut radical. Aceste rețele au apărut în condițiile în care atât regimul Kaczyński, cât și cel condus de Viktor Orban, exercită deja un control semnificativ asupra mass-mediei din țările lor.
  • În urma asaltului asupra Capitoliului SUA din luna ianuarie și a excluderii ulterioare a lui Donald Trump de pe principalele platforme de socializare, activiștii de extremă dreaptă au început să se orienteze către platforme care oferă „libertate de exprimare”, precum Parler sau MeWe, văzându-le drept o alternativă la companiile social media tradiționale. Se pare că această tendință a depășit granițele SUA: și în democrațiile neliberale din Europa, platformele „anti-cenzură” devin mijloace din ce în ce mai folosite pentru a contracara influența Facebook, Instagram și Twitter.
  • Experții se îndoiesc că aceste platforme vor evolua de la site-uri oarecum marginale, fără anvergură, la rețele cu reală putere de influențare, cu atât mai puțin cu cât tentativele de detronare a Facebook și Twitter au fost destul de rare și în mare măsură nereușite. (În Polonia, Facebook are peste 21 de milioane de utilizatori). Cu toate acestea, în cazul Albicla, datorită publicației puternice din spatele ei și susținerii publice din partea unor oficiali precum Kaczyński, analiștii spun că există motive de îngrijorare. Poate fi tentant să desconsideri această platformă, însă în actualul climat anti-LGBT din Polonia, chiar și o platformă neînsemnată de dreapta care promovează o astfel de retorică poate fi periculoasă.
Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  
Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  

În Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. Lista concurenților electorali este lungă, cu nu mai puțin de 53 de partide și blocuri electorale înscrise oficial în cursa pentru cele 101 de fotolii parlamentare. Din acestea, nu mai mult de șase formațiuni au șanse reale de a trece pragurile electorale de 5% pentru partide sau 7% pentru blocurile electorale formate din două sau mai multe formațiuni. Veridica a făcut o radiografie succintă a programelor electorale propuse de principalii competitori.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
14 Jun 2021
Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți
Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți

La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
11 Jun 2021
Geopolitica împrumuturilor: Contraoferta fictivă a Moscovei la banii UE pentru Chișinău
Geopolitica împrumuturilor: Contraoferta fictivă a Moscovei la banii UE pentru Chișinău

Odată cu intrarea în linie dreaptă pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, discuțiile politico-economice s-au mutat din nou în zona beneficiilor pentru Chișinău. Din nou se pune problema în termeni antagonici: unde este mai bine să meargă Republica Moldova, spre est sau spre vest? O veșnică întrebare cu care politicienii jonglează de circa trei decenii în Republica Moldova, în timp ce acest stat rămâne unul dintre cele mai sărace și corupte din Europa, cu unul dintre cele mai mari coeficiente și în exodului masiv al populației.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Jun 2021
Vizita la Moscova care n-a mai fost să fie și întrebările rămase în urma ei
Vizita la Moscova care n-a mai fost să fie și întrebările rămase în urma ei

Cazul Vrbětice – dezvăluirile despre explozia din 2014 de la un depozit de muniții care a fost în aparență cauzată de agenți ai serviciului rus de informații militare GRU – a zguduit serios relațiile dintre Praga și Moscova în luna aprilie. Apoi a venit cutremurul din mai de pe scena politică internă.

Michael Švec
Michael Švec
02 Jun 2021