Facebook Twitter Instagram Youtube

Analize

Vizita la Moscova care n-a mai fost să fie și întrebările rămase în urma ei

AVION
©EPA-EFE/MARTIN DIVISEK  |   People board the Russian special government plane landed at the Vaclav Havel Airport in Prague, Czech Republic, 29 May 2021. Tension in Czech-Russian relations resulted from the findings of the Czech intelligence services asserting that members of the Russian secret service GRU were involved in the explosion of an ammunition complex in Vrbetice in 2014. The Czech Republic expelled 18 diplomats who were identified as members of the Russian secret services GRU and SVR from the Russian Embassy in Prague in April 2021. In retaliation, Russia then identified as undesirable 20 employees of the Czech Embassy in Moscow. Later, after diplomatic negotiations failed, the Czech side decided to reduce the number of Russian Embassy workers in Prague to cap the current number of staff at the Czech Embassy in Moscow by the end of May 2021.

Cazul Vrbětice – dezvăluirile despre explozia din 2014 de la un depozit de muniții care a fost în aparență cauzată de agenți ai serviciului rus de informații militare GRU – a zguduit serios relațiile dintre Praga și Moscova în luna aprilie. Apoi a venit cutremurul din mai de pe scena politică internă.

Voia ministrul Hamáček să ofere tăcerea Cehiei pentru un milion de vaccinuri?

Marți, 4 mai, portalul Seznam zpravy publica un articol cu potențial extrem de exploziv, care punea sub semnul întrebării rolul pe care îl joacă Ministrul de Interne Jan Hamáček: „Mărturie: Hamáček a vrut să schimbe Vrbětice pentru un milion de vaccinuri Sputnik la Moscova”. Despre ce este vorba? Pe 15 aprilie, la două zile după ce a venit anunțul despre cazul Vrbětice, a avut loc o reuniune secretă la Ministerul de Interne, la care au participat Hamáček (Ministrul Afacerilor Interne și Ministrul interimar al Afacerilor Externe), șefii celor două servicii de informații, Ambasadorul Cehiei la Moscova, șeful poliției și procurorul general. „Potrivit unui număr de martori, Ministrul de Interne, care la vremea respectivă deținea și portofoliul Ministerului Afacerilor Externe, a vrut să se ducă la Moscova cu scopul de a ține sub capac scandalul internațional despre Vrbětice în schimbul livrării de doze de vaccin Sputnik și o posibilă întâlnire între Joe Biden și Vladimir Putin (la Praga)”, se precizează de asemenea în articol.

Camera Deputaților s-a întrunit în aceeași zi, iar partidele de opoziție au cerut public demisia lui Hamáček. Reprezentanții opoziției vorbeau despre un act de trădare. Deputații s-au întrunit în ședință închisă publicului, urmând ca participanții de la întâlnirea secretă care avusese loc la Ministerul de Interne să ia cuvântul, însă în cele din urmă nu s-a mai discutat nimic în urma unei polemici apărute între politicieni.

Cu toate acestea, toate persoanele care au luat parte la întâlnirea de la Ministerul de Interne, cu excepția șefului poliției, și care au refuzat să facă declarații pe marginea subiectului, au dezmințit în repetate rânduri informația că Jan Hamáček ar fi plănuit un astfel de troc cu rușii.

Hamáček susține că tărie că nu a făcut vreo declarație în acest sens sau ar fi plănuit așa ceva. Potrivit oficialului ceh, vizita planificată nu ar fi urmat să aibă loc, adevăratul ei scop fiind să capteze atenția publică în timp autoritățile pregăteau anunțul referitor la caz și expulzarea diplomaților ruși. Ministrul a anunțat că va da în judecată Seznam zpravy, va cere să i se plătească despăgubiri în valoare de 10 milioane de coroane iar portalul de știri să își ceară scuze public.

Cu toate acestea, Seznam zpravy susține în continuare că informația a fost confirmată de mai multe surse.

Detaliile vizitei care n-a mai fost să fie

Așadar, ce știm despre „vizita” lui Hamáček la Moscova și care sunt urmările? Deși s-au scris sute de articole despre acest subiect, sunt încă multe întrebări rămase fără răspuns.

Motivul este și că o mare parte din informațiile referitoare la cazul Vrbětice și ancheta declanșată rămân confidențiale.

În primul rând, să refacem pe scurt cronologia evenimentelor. Luni, 12 aprilie, Tomáš Petříček, Ministrul Afacerilor Externe, este demis, iar șeful său de partid, Hamáček, îi preia mandatul cu titlu interimar. În aceeași zi, face un anunț în cadrul unei conferințe de presă, spunând că „este gata să zboare la Moscova pentru a negocia livrarea de doze de Sputnik V”.

Este important de știut că la vremea când a făcut declarația, Hamáček știa deja că Rusia este responsabilă pentru explozia de la  Vrbětice – Premierul și miniștrii cu competențe în acest caz fuseseră informați pe 7 aprilie.

Miercuri, 14 aprilie, Hamáček anunță că va zbura la Moscova luni, 19 aprilie. În aceeași zi, jurnaliștii află primele detalii despre programul vizitei planificate și cine va participa la întâlniri. Ministru urma să se aibă întrevederi cu Ministrul rus al Industriei și Comerțului, Denis Manturov, și cu președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin. Ar fi trebuit să fie însoțit de fostul președinte al Parlamentului slovac, Andrej Danko, care fixase întrevederea cu Ministrul rus.

Vineri, 16 aprilie, Premierul Andrej Babiš face mai multe precizări, anunțând că Hamáček nu va mai zbura la Moscova. Apoi nu s-a mai comentat pe seama subiectului până sâmbătă, 17 aprilie, când Babiš și Hamáček au susținut o conferință de presă comună în care au anunțat expulzarea a 18 agenți ruși care lucrau sub acoperire diplomatică, ca reacție la implicarea Rusiei în explozia depozitului de muniții de la Vrbětice.

Conferința de presă era planificată să aibă loc luni, 19 aprilie, însă politicienii au trebuit să grăbească anunțul fiindcă unii jurnaliști aflaseră deja informația pe surse. Vizita la Moscova și anunțul despre acest caz erau planificate în aceeași zi.

În asta constă și problema – Hamáček nu avea cum să fie prezent la Moscova exact în ziua când urma să se declanșeze cel mai mare scandal din ultimii zece ani pentru relațiile dintre Cehia și Rusia.

Cu toate acestea, vizita chiar fusese planificată până la cele mai mici detalii. Armata primise o solicitare pentru a pune la dispoziție o aeronavă pentru efectuarea zborului. Fuseseră informate anumite țări vizavi de faptul că aeronava lui Hamáček avea să le tranziteze spațiul aerian.

De ce a trebuit inventată vizita? Explicațiile lui Hamáček

Ministrul susține că toate aceste pregătiri au fost necesare pentru a lua prin surprindere Rusia.

Însă ce rost a avut întreaga șaradă? Potrivit lui Hamáček, totul a fost realizat pentru a-i permite ambasadorului ceh la Moscova, Vítězslav Pivoňka, să se întoarcă la Praga fără să trezească suspiciuni în Rusia. El mai spune că a trebuit să discute întreaga operațiune cu Pivoňka personal; printre altele, cei doi intenționeau să pregătească ambasada cehă pentru expulzările care, foarte probabil, urmau să aibă loc.

„Trebuia să găsim o soluție mai bună. Motivul era întoarcerea ambasadorului din Rusia. Ca să pară reală, vizita a trebuit planificată până la ultimul detaliu. De asta am făcut solicitarea pentru aeronavă, cererea de tranzitare a spațiului aerian al mai multor țări, și așa mai departe. Vizita nu a fost decât planificată. Ambasadorul Pivoňka s-a întors la Praga, și s-a hotărât să fie anulată. Asta-i tot. Nu înțeleg care este problema”, declara Hamáček.

Deși Pivoňka l-a susținut public pe Hamáček, nu a confirmat niciodată în mod explicit versiunea aceastuia. „Îl susțin pe Ministrul Hamáček”, a spus el fără să ofere alte detalii. Este interesant cum Hamáček a început să negocieze întoarcerea ambasadorului în calitate de Ministru de Interne, fără să-l informeze pe Ministrul Afacerilor Externe, Tomáš Petříček, care a fost demis câteva zile mai târziu la sugestia lui Hamáček. Diplomatul ceh s-a întors la Praga pe 14 aprilie, și aparent nu mai exista motiv pentru ca vizita să mai aibă loc, dacă totul ar fi fost o perdea de fum. Însă în ziua respectivă Hamáček a anunțat oficial că va zbura la Moscova pe 19 aprilie.

Cum explică el asta? „Până să ne întâlnim în persoană, vizita a rămas o posibilitate. Iar pe măsură ce am trecut în revistă toate aspectele, a fost clar că ea nu va mai avea loc. (...) Convenisem că nu vom anula vizita mai devreme de 19 aprilie. Asta a fost înțelegerea”, explică Hamáček. Mai multe decât atât, oficialul ceh ar fi fost rugat de anumite servicii secrete să nu anuleze vizita mai devreme pentru a le da timp să-și avertizeze sau să-și retragă agenții din alte țări.

Cu toate acestea, varianta lui oficială vizavi de acest subterfugiu nu prea a fost confirmată de politicienii de la vârf. Premierul Babiš a refuzat să confirme acest lucru în repetate rânduri, iar peședintele Miloš Zeman chiar a spus în cadrul unui interviu că aliatul său politic Hamáček planificase „în mod rezonabil” o vizită adevărată la Moscova. Hamáček spune că niciunul dintre cei doi oficiali nu fusese informat în prealabil referitor la acest plan.

Astfel, jurnaliștii nu au putut dovedi până acum veridicitatea acestei informații. Varianta în care Hamáček intenționa să ofere la schimb cazul Vrbětice pentru un summit Putin-Biden nu este confirmată sau dezmințită direct de niciuna din declarațiile făcute oficial până la această oră. Poliția, care acum investighează circumstanțele acestei călătorii, poate furniza mai multe răspunsuri.

Adevărul, ascuns în spatele narațiunilor care se bat cap în cap

Scandalul vizitei la Moscova poate fi unul din motivele pentru care sprijinul pentru Republica Cehă din partea aliaților a fost oarecum rezervat – acțiunile și motivele politicienilor sunt greu de înțeles. Iar acest lucru poate deruta până și publicul ceh. Într-un sondaj recent, 45 la sută din respondenți spun că Rusia a fost implicată în exploziile de la Vrbětice. Cu toate acestea, aproape 35 la sută din persoanele intervievate au răspuns „Nu știu”. Mai sunt și alți factori care contribuie la această stare de incertitudine: președintele susține că anchetatorii au două ipoteze diferite în privința exploziilor de la Vrbětice, una dintre ele fiind o posibilă manipulare eronată a munițiilor depozitate, iar conform Ministrului Justiției, Marie Benešová, ancheta ar urmări chiar trei piste posibile. Ulterior, ministrul a declarat că nu deține astfel de informații de la organele de cercetare. Conform declarațiilor Premierului și Ministrului de Interne, anchetatorii investighează o singură variantă – implicarea serviciilor secrete rusești.

În vreme ce Rusia a folosit diferitele afirmații ambigue referitoare la acest subiect pentru a submina poziția autorităților cehe, vizita planificată de Hamáček nu a fost niciodată comentată de către oficialii de la Moscova, așadar nu sunt disponibile decât informațiile din presa locală.

În ciuda avertismentelor dure venite din partea opoziției, Hamáček a rămas în funcție. Însă incertitudinile privind acțiunile sale pot provoca probleme serioase partidului Social-Democrat pe care îl conduce. Câștigător al alegerilor din 2013, partidul face parte acum dintr-o coaliție, și nu este deloc sigur că va intra în Parlament la alegerile din Octombrie (la ultimul sondaj avea 3,6% din intențiile de vot, iar pragul electoral este de 5%), iar scandalul care s-a iscat în jurul liderului de partid înseamnă că pe Sociali-Democrați îi așteaptă o campanie electorală complicată. Formațiunea era în cădere liberă încă dinainte de scandalul călătoriei la Moscova; de fapt, Hamáček pare să își fi dorit să obțină vaccinurile și întâlnirea Biden – Putin tocmai pentru a da un suflu de oxigen partidului. 

Alte articole
Când trecutul nu vrea să moară: evenimente istorice care influențează militantismul islamic contemporan

Când trecutul nu vrea să moară: evenimente istorice care influențează militantismul islamic contemporan

De la martiriul lui Hussein la Războiul din Golf, șase evenimente care au definit Orientul și încă influențează acțiunile principalilor actori.

Războiul de propagandă – Rusia vs. Polonia (și restul UE)

Războiul de propagandă – Rusia vs. Polonia (și restul UE)

În ultimii ani, relațiile dintre Polonia și Rusia au fost marcate de tensiuni izvorâte din felul în care fiecare parte a ales să interpreteze istoria secolului al XX-lea. Neavând o imagine clară și roz a viitorului, Rusia manipulează din ce în ce mai agresiv trecutul. Dar și guvernul polonez folosește la rândul său metode radicale pentru a-și impune propria viziune asupra istoriei. Care sunt avantajele și dezavantajele acestor politici agresive de rescriere a istoriei?

Decăderea lui Dodon și scenariile de dinaintea furtunii politice din Republica Moldova

Decăderea lui Dodon și scenariile de dinaintea furtunii politice din Republica Moldova

Scena politică de la Chișinău este din nou în criză. Incompatibilitatea dintre președintele ales pro-european Maia Sandu și adversarii săi politici de la guvernare din tabără „establishment-ului” corupt de la Chișinău cu simpatii proruse provoacă iar clinciuri și situații greu de anticipat.

Michael Švec

02 Jun 2021
Michael Švec

Timp de citire: 9 min
  • Cazul Vrbětice – dezvăluirile despre explozia din 2014 de la un depozit de muniții care a fost în aparență cauzată de agenți ai serviciului rus de informații militare GRU – a zguduit serios relațiile dintre Praga și Moscova în luna aprilie. Apoi a venit cutremurul din mai de pe scena politică internă.
  • Marți, 4 mai, portalul Seznam zpravy publica un articol cu potențial extrem de exploziv, care punea sub semnul întrebării rolul pe care îl joacă Ministrul de Interne Jan Hamáček: „Mărturie: Hamáček a vrut să schimbe Vrbětice pentru un milion de vaccinuri Sputnik la Moscova”. Despre ce este vorba? Pe 15 aprilie, la două zile după ce a venit anunțul despre cazul Vrbětice, a avut loc o reuniune secretă la Ministerul de Interne, la care au participat Hamáček (Ministrul Afacerilor Interne și Ministrul interimar al Afacerilor Externe), șefii celor două servicii de informații, Ambasadorul Cehiei la Moscova, șeful poliției și procurorul general. „Potrivit unui număr de martori, Ministrul de Interne, care la vremea respectivă deținea și portofoliul Ministerului Afacerilor Externe, a vrut să se ducă la Moscova cu scopul de a ține sub capac scandalul internațional despre Vrbětice în schimbul livrării de doze de vaccin Sputnik și o posibilă întâlnire între Joe Biden și Vladimir Putin (la Praga)”, se precizează de asemenea în articol.
  • Ministrul susține că toate aceste pregătiri au fost necesare pentru a lua prin surprindere Rusia. Însă ce rost a avut întreaga șaradă? Potrivit lui Hamáček, totul a fost realizat pentru a-i permite ambasadorului ceh la Moscova, Vítězslav Pivoňka, să se întoarcă la Praga fără să trezească suspiciuni în Rusia. El mai spune că a trebuit să discute întreaga operațiune cu Pivoňka personal; printre altele, cei doi intenționeau să pregătească ambasada cehă pentru expulzările care, foarte probabil, urmau să aibă loc.
Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  
Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  

În Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. Lista concurenților electorali este lungă, cu nu mai puțin de 53 de partide și blocuri electorale înscrise oficial în cursa pentru cele 101 de fotolii parlamentare. Din acestea, nu mai mult de șase formațiuni au șanse reale de a trece pragurile electorale de 5% pentru partide sau 7% pentru blocurile electorale formate din două sau mai multe formațiuni. Veridica a făcut o radiografie succintă a programelor electorale propuse de principalii competitori.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
14 Jun 2021
Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți
Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți

La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
11 Jun 2021
SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria
SĂ FIE TOTUL CLAR. Apariția platformelor „liberale” de social media în Polonia și Ungaria

Rețelele de socializare alternative au apărut și în țările-problemă ale UE, Polonia și Ungaria, unde dreapta și extrema-dreaptă sunt în căutarea unor platforme care să nu restricționeze postările cu un conținut radical. Aceste rețele au apărut în condițiile în care atât regimul Kaczyński, cât și cel condus de Viktor Orban, exercită deja un control semnificativ asupra mass-mediei din țările lor.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
10 Jun 2021
Geopolitica împrumuturilor: Contraoferta fictivă a Moscovei la banii UE pentru Chișinău
Geopolitica împrumuturilor: Contraoferta fictivă a Moscovei la banii UE pentru Chișinău

Odată cu intrarea în linie dreaptă pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, discuțiile politico-economice s-au mutat din nou în zona beneficiilor pentru Chișinău. Din nou se pune problema în termeni antagonici: unde este mai bine să meargă Republica Moldova, spre est sau spre vest? O veșnică întrebare cu care politicienii jonglează de circa trei decenii în Republica Moldova, în timp ce acest stat rămâne unul dintre cele mai sărace și corupte din Europa, cu unul dintre cele mai mari coeficiente și în exodului masiv al populației.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Jun 2021