Demersurile israeliene de a extinde coloniile din Cisiordania au dus la sancțiuni din partea a 12 state occidentale, iar atacurile coloniștilor evrei asupra palestinienilor, la acuzații că are loc o purificare etnică. Benjamin Netanyahu depinde de sprijinul extremiștilor care vor anexarea Cisiordaniei și e acuzat că, pentru ei, a ignorat chiar și avertismente privind atacul Hamas din 2023. Criza din Cisiordania i-ar putea aduce înfrângerea în alegeri și chiar sfârșitul carierei politice.
Începutul toamnei găsește Ucraina sub presiune. Optimismul Washingtonului privind relansarea negocierilor pare nejustificat, dat fiind că Rusia dă semnale că vrea să continue războiul. Noul comandant al armatei ucrainene reorganizează apărarea Donbasului, dar lipsa de militari rămâne o problemă. La Kiev, un schimb de focuri între GUR și SBU, dar și un scandal de corupție la Parchetul General amplifică tensiunile din sistem și readuce în atenție vulnerabilitățile statului. În plus, în plan extern, Ungaria blochează negocierile cu UE.
Cunoscutul criminal de război Ratko Mladić nu a avut parte de funeralii oficiale de stat în Serbia, însă Belgradul a arătat cât se poate de clar că îl omagiază pe fostul comandant al armatei sârbilor bosniaci. A fost încă un pas prin care Serbia s-a îndepărtat de UE, la care susține că dorește să adere.
Statul rus integrează războiul în rutina cotidiană a creșterii copiilor, obișnuindu-i-i cu violența de la vârste din ce în ce mai fragede, făcând supunerea și limbajul oficial al războiului tot mai ușor de acceptat.
Țările baltice au demonstrat deja independența economică și competitivitatea în calitate de membre ale Uniunii Europene. Ceea ce li se cere acum este să demonstreze că au capacitatea de a rezista atacurilor hibride ale Rusiei.
Dezvelirea unui bust la mormântul generalului naționalist Radu Theodoru a redeschis discuția despre omagierea unor persoane controversate prin monumente de for public. Devenit un portstindard al suveraniștilor, „mareșalul românismului” constituie un caz unic, prin întinderea biografiei sale, de trecere și asumare valorică atât prin extrema stângă cât și prin cea dreaptă.
Presa ucraineană analizează, la sfârșitul verii, o serie de vulnerabilități care se alimentează reciproc: numărul rachetelor Patriot rămâne mult sub nivelul amenințării balistice rusești, brigăzile intră în campania de toamnă–iarnă cu un deficit sever de personal, iar instituțiile statului sunt zguduite de o nouă anchetă privind preluarea ilegală a unor active economice.
Anul 2026 a adus o intensificare a agresiunii hibride a Kremlinului împotriva Statelor Baltice. Provocările la adresa politicienilor și a activiștilor civici, valurile de migrație ilegală orchestrată, organizarea de mișcări politice pro-ruse – sunt doar câteva dintre pârghiile folosite de Moscova pentru a destabiliza regiunea baltică.
„Stânca Foametei” este de secole un semn prevestitor de rău, ieșind la iveală doar atunci când nivelul Dunării scade atât de mult încât morile nu mai pot funcționa, aducând foamete. Ceea ce a scos însă la iveală în această vară nivelul extrem de scăzut al apei a fost nu doar albia Dunării, ci și lipsa de transparență a guvernului Magyar.
Pentru România, recentul incident cu drona distrusă de F-16 în apropierea Neptun Deep este o reamintire a faptului că țara noastră este una dintre cele mai expuse incursiunilor ostile dinspre Est. Dincolo de protecția NATO și acțiunile militare proprii, cu ce poate ajuta Uniunea Europeană statele-membre și cu ce le ajută, efectiv?
Țările baltice, care se învecinează cu Rusia, au fost în repetate rânduri ținta unor atacuri hibride din partea vecinului de la est. Incendiul de la o fabrică de armament din Tallinn, care furnizează produse Ucrainei, a readus în atenție această amenințare.
Joi, 20 august, un avion F-16 românesc a distrus o dronă marină încărcată cu explozibil, aflată la câteva sute de metri de lucrările din perimetrul Neptun Deep, la 80 de mile marine est de Constanța. Incidentul arată că cel mai mare proiect energetic al țării de după 1989 este, în același timp, și cel mai expus la riscuri.
În urma invaziei din 2022, mii de civili au fost arestați în Ucraina ocupată de Rusia, iar mulți dintre aceștia au avut de îndurat condiții cumplite în timpul detenției. The Reckoning Project a documentat poveștile a cinci femei ucrainence care s-au sprijinit reciproc pentru a supraviețui regimului de detenție. Nu toate au reușit.
Georgia a eliminat China din competiția pentru construirea primului său port de mare adâncime la Marea Neagră. Decizia trebuie văzută și în contextul competiției geopolitice pentru așa-numitul „coridor median” care va lega, prin Caucaz, Asia de Europa.
Cel mai loial aliat al Rusiei, Belarusul, participă la operațiuni hibride împotriva Statelor Baltice: redirecționează fluxuri de migranți către granițele acestora, recrutează spioni și promovează narațiunile Kremlinului. Va fi Aleksandr Lukașenko dispus să își angreneze țara într-o operațiune militară rusă în regiune?
Campania ucraineană de bombardamente în spatele frontului are un impact tot mai puternic asupra economiei Rusiei. Kremlinul va trebui în curând să opteze pentru continuarea războiului, care implică pierderi economice serioase și o nouă mobilizare, sau o dezescaladare, ceea ce ar însemna să renunțe la o parte din revendicările sale.
Rusia nu le mai recunoaște militarilor ucraineni capturați statutul de prizonieri de război și îi trimite în judecată pentru terorism, potrivit presei ucrainene. Aceasta se oprește și asupra unora dintre problemele care afectează mersul războiului – incapacitatea Kievului de a găsi o soluție pentru a lăsa la vatră militarii care au petrecut ani de zile pe front, sau eșecul ratic de a obține fondurile promise de UE pentru că nu se face reformă sau se trimit la Bruxelles contracte incomplete.
Rusia ar putea pregăti o operațiune – hibridă, sub steag fals, sau chiar un atac limitat – împotriva unei țări NATO, pentru a testa răspunsul Alianței. Momentul actual, în care mari puteri occidentale sunt distrase (probleme politice interne, războiul din Iran etc.) ar fi unul prielnic pentru Moscova, iar țintele cele mai probabile sunt considerate Polonia și statele baltice.
Mișcarea de protest a studenților sârbi, apărută ca o reacție la corupția regimului Vučić, pare să își piardă treptat caracterul liberal-democratic pe care l-a avut inițial și să adopte o ideologie naționalist-populistă, marcată de euroscepticism și simpatii pentru Rusia.
O reclamă care sugera ca rușii „furioși” să fie gătiți la grătar a scos în evidență tensiunile în relația Estoniei cu minoritatea rusă. Mulți estoni consideră că minoritatea rusă este loială Moscovei și folosită de aceasta, în timp ce membrii comunității consideră că drepturile lor sunt încălcate.
La o întâlnire a ambasadorilor țărilor UE de săptămâna trecută (COREPER), un număr de 10 state au luat poziții împotriva propunerii de buget lansate de Comisia Europeană acum un an, în ideea „bani pentru reforme” și cu accent pe priorități strategice ca apărarea sau competitivitatea.
Rusa este, de câteva sute de ani, un instrument de promovare a politicilor Moscovei. Rusia țaristă a folosit-o ca instrument de asimilare imperială, Uniunea Sovietică ca purtătoare a ideologiei comuniste, iar Rusia lui Putin ca un element ce marchează sfera de influență pe care o revendică.
Péter Szijjártó, care până în aprilie a fost cel mai longeviv ministru de externe al UE, se alătură producătorului auto chinez BYD, pe care l-a ajutat, ca ministru, se extindă în Ungaria și, astfel, să evite barierele tarifare ale UE.
Schimbarea conducerii armatei, dar și violențele legate de mobilizare arată vulnerabilitățile unui sistem militar expus intervențiilor politice și dependent de inițiativa câtorva comandanți, potrivit presei de la Kiev. Aceasta scrie și despre problemele legate de negocierile de aderare la UE și de strategia economică pentru următorii 15 ani, dar și de reticența refugiaților de a mai reveni în țară.
Încă de la învestire, guvernul condus de Rumen Radev a tăiat ajutorul acordat de Sofia Ucrainei și s-a distanțat de planurile de revigorare a industriei naționale de apărare. De asemenea, executivul a făcut demersuri pentru a-i proteja pe foștii colaboratori ai securității din perioada comunistă, a preluat discursul pro-familie și și-a exprimat sprijinul față de Biserica Ortodoxă Rusă.
Liderul american anunțase că documentele dovedesc cum China îl sprijinise pe contracandidatul său, Joe Biden.
---copie-image.webp)
Stresul, privațiunile și traumele suferite de civilii ucraineni care trăiesc în zonele de lângă linia frontului și în orașele ocupate au un impact de durată asupra sănătății lor, un număr încă necunoscut dintre aceștia pierind înainte de vreme, potrivit unei investigații realizate de Inna Kubai, cercetătoare la The Reckoning Project.
După 12 ani în fruntea Serbiei, Aleksandar Vučić vrea să rămână la putere cu o strategie folosită deja de Vladimir Putin în Rusia și de alți lideri din Balcani: aceea de a reveni la funcția de prim-ministru odată ce i se încheie mandatul de președinte. Există șanse mari ca acest pariu să dea roade, dar e posibil și să se întoarcă împotriva lui.
Summitul a arătat că NATO începe să se adapteze la amenințările aduse de era dronelor și politica agresivă a Rusiei. Rolul Europei în asigurarea propriei securități crește semnificativ, dar e clar, totodată, că americanii nu pleacă nicăieri, în pofida nemulțumirilor administrației Trump față de aliați.
Echipa președintelui Zelenski a început să se gândească la alegeri și posibilii săi competitori – fostul comandant al armatei, Valeri Zalujnîi, și fostul comandant al informațiilor militare, Kirilo Budanov, scrie presa de la Kiev. Aceasta abordează și probleme legate de război, provocările pe care Ucraina va trebui să le depășească după ce acesta va înceta, și tensiunile în relația cu Polonia.
Există suspiciuni că puterea de la Tbilisi, unde omul forte e controversatul oligarh Bidzina Ivanișvili, a început să folosească acuzații de spionaj împotriva opozanților. Aflat la putere din 2012, Visul Georgian e acuzat de derive autoritare, iar politicile sale au dus la o deteriorare semnificativă a relațiilor Georgiei cu partenerii săi occidentali, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Asociația Patria Prima afirmă că Battlegroup Getica, din care fac parte români care luptă în Ucraina, nu există. Veridica a investigat afirmația și a constatat că este falsă, dar și că Patria Prima promovează teme întâlnite și în zona suveranistă și pro-rusă. Președintele asociației, Ștefan-Sebastian Dracopol, s-a făcut remarcat printr-un discurs agresiv, presărat cu invective și chiar instigare la ură.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
