Donald Tusk încearcă să elibereze o instanță capturată politic. Metodele sale riscă însă să adâncească disputa privind legitimitatea de a interpreta legea.
Odată cu câștigarea fotoliului prezidențial de către Iotova, premierul Rumen Radev își consolidează puterea, iar opoziția pro-europeană e izolată.
Rusia a impus recent sancțiuni mai multor producători de băuturi din Georgia, o decizie pe care mulți o văd drept un test al capacității Moscovei de a folosi pârghii economice pentru a exercita presiune politică. Sancțiunile au pus sub semnul întrebării politica de conciliere față de Rusia dusă de partidul de la putere, Visul Georgian.
Polonia a devenit elevul-model al NATO pe flancul estic. Clasa sa politică pare însă incapabilă să decidă dacă este momentul pentru bilanțuri triumfaliste, pentru calcule electorale sau pentru măsuri mai ferme. Iar acest lucru este îngrijorător.
Donald Trump pare să creadă că, dacă se înțelege cu Vladimir Putin, poate spune că mai rezolvat două probleme: criza combustibilului (acutizată, de fapt, de războiul său cu Iranul) și războiul din Ucraina, iar aici nu contează dacă pacea e justă sau nu. Realitatea este însă că Putin nu poate și nici nu vrea să livreze.
Fondurile de coeziune sunt mărul discordiei în negocierile pentru viitorul buget multianual UE între țările care contribuie – ca Germania – și cele care primesc, cum este cazul României. Ascensiunea extremei drepte în Franța și Germania ar putea complica și mai mult negocierile în 2027.
La 25 octombrie, după paisprezece ani lungi, alegătorii sârbi au pus capăt guvernării Partidului Progresist și a lui Aleksandar Vučić. Victoria categorică a Listei Studenților vine la capătul a doi ani de proteste masive anti-corupție și ar putea marca un nou început pentru Serbia.
Benjamin Netanyahu și coaliția sa de dreapta intră cu a doua șansă în alegerile legislative, primele organizate după atacul Hamas de la 7 octombrie 2023 și războaiele care au urmat în Gaza, Liban (împotriva Hezbollah) și cu Iranul. Netanyahu mai are însă de jucat câteva cărți care i-ar permite să rămână la putere, de la blocarea unei majorități parlamentare la reluarea războiului cu Iranul.
Recentele atacuri cu drone din Marea Neagră au adus în atenție, în plină campanie electorală, sistemul învechit de securitate al Bulgariei, dar și acuzațiile că premierul Rumen Radev este pro-rus, întrucât a ezitat să critice Moscova pentru atacuri. Cu toate acestea, candidata susținută de Radev, președinta interimară Iliana Iotova, conduce detașat în preferințele electoratului.
Conflictul din Golful Persic s-a extins, la sfârșitul verii, și spre Marea Roșie, odată cu reluarea luptelor dintre rebelii Houthi, aliați cu Iranul, și forțele guvernamentale sprijinite de Arabia Saudită și aliați ai acesteia. Statele Unite au evitat, până acum, să se angajeze pe acest nou front iar Riadul se îndreaptă spre aliați regionali pentru a-și asigura securitatea.
Călin Georgescu a fost/s-a prezentat de-a lungul timpului ca expert tehnocrat, guru New Age, vizionar, Mesia salvator al neamului, „președinte legitim”, victimă a „statului paralel” și „senator” al Cavalerilor Ospitalieri. Veridica trece în revistă identitățile lui Georgescu și narațiunile false folosite pentru promovarea acestora.
Orașul estonian de frontieră Narva este considerat unul dintre locurile în care Moscova ar putea încerca să pună NATO la încercare, lansând un atac limitat. La fel ca zonele învecinate, Narva are o populație semnificativă de vorbitori de limbă rusă și reprezintă deja un câmp de luptă între Est și Vest pentru câștigarea „inimilor și minților”.
Planurile trienale anterioare au sugerat în repetate rânduri că, la un moment dat, cheltuielile militare excepționale aveau să se reducă. Noul document prevede însă finanțarea unei confruntări prelungite, cu resurse tot mai costisitoare și mai greu de realocat.
Ucraina are nevoie de o reformă mai rapidă a armatei, dar și a modului în care politicienii administrează statul și îi mobilizează resursele. Infrastructura energetică, aflată sub presiunea constantă a atacurilor rusești, trebuie regândită, iar arhiva digitală trebuie pusă la adăpost în străinătate. La problemele cauzate de război se adaugă îngrijorări că Donald Trump caută să se apropie de Moscova în detrimentul Ucrainei.
O analiză a narațiunilor false demontate de Veridica arată că știrile false ies în evidență prin două elemente specifice: accentul pe emoții negative (teamă, furie) și alterarea structurii gramaticale. Existența acestor elemente este însă, deocamdată, insuficientă pentru a putea găsi o formulă clară prin care știrile false să poată fi identificate cu ajutorul Inteligenței Artificiale.
La aproape patru decenii de la căderea comunismului, Ungaria nu a desecretizat încă arhivele fostei poliții politice. Mai multe guverne, inclusiv cel actual, al lui Péter Magyar, au promis să o facă, dar procesul nu e chiar atât de simplu pe cât pare, după cum arată și experiența altor țări ex-comuniste.
Alianța „Lista Unită”, condusă de premierul Andris Kulbergs, a obținut o victorie categorică în alegerile parlamentare din Letonia. Acest succes vine însă la pachet cu o mare responsabilitate: în timp ce țara își menține orientarea pro-occidentală, problemele economice amplifică o situație geopolitică din ce în ce mai tensionată.
Eforturile Armeniei de a ieși din sfera de influență a Rusiei și de a-și construi un viitor în Uniunea Europeană se lovesc de un val de narațiuni pro-ruse, dar și de constrângeri economice și de securitate.
Scandalul privind presupusa implicare a SUA în demiterea guvernului Bolojan nu reprezintă primul caz în care evenimente sau decizii majore care au implicat statul român sunt puse pe seama unor influențe externe. De la autostrada Bechtel până la gazele din Marea Neagră sau reactoarele de la Cernavodă, Veridica reconstituie câteva cazuri de proiecte asupra cărora planează încă suspiciuni de influență externă.
Sunt tot mai multe avertismente că Moscova ar putea lua în calcul atacarea unui stat NATO. Starea economiei și armatei ruse sugerează că, cel puțin momentan, Rusia nu e capabilă să poarte un război convențional cu NATO. Un scenariu mult mai probabil este intensificarea războiului hibrid purtat de ruși contra Occidentului.
Mai mult de un sfert din liceele franceze sunt afectate de o mișcare de protest care s-a declanșat în a doua parte a lunii septembrie în suburbiile Parisului. Protestele au pornit de la nemulțumiri legate de problemele din sistem, dar pe măsură ce s-au extins au început să devină violente, iar guvernul a acuzat extrema stângă de instigarea liceenilor.
În încercarea de rămâne la putere, liderul sârb Aleksandar Vučić a convocat alegeri parlamentare anticipate, urmate la scurt timp de alegeri prezidențiale. Strategia s-ar putea întoarce însă împotriva sa, întrucât Lista Studenților, de opoziție, are șanse mari să învingă partidul lui Vučić.
Noua tactică rusească de atacuri continue face tot mai dificilă viața în Kiev și alte orașe, scrie presa ucraineană. Aceasta analizează și problemele și nemulțumirile armatei și ale populației, dar și capacitatea economiei rusești de a susține războiul.
Un șir de tatonări rusești de-a lungul flancului estic al NATO testează la limită nervii Varșoviei și sistemul de apărare aeriană al țării, în timp ce Alianța dezbate modalitățile de răspuns.
Popularul ministru al apărării din Estonia și-a prezentat demisia după ce s-a aflat că ministerul a achiziționat de la o companie italiană, deținută de indieni, muniție care nu a fost livrată niciodată. Această muniție urma să fie trimisă Ucrainei.
Confruntat cu probleme economice și cu o criză de încredere în regimul său, Vladimir Putin pare să aleagă escaladarea și să se pregătească pentru un mare război, după ce se va încheia cel din Ucraina. Regizarea recentelor alegeri parlamentare trebuie privită prin prisma acestui plan.
Tratatul de la Gheorghievsk din 1783 a marcat începutul procesului care avea să ducă la integrarea Georgiei în Imperiul Rus. Reprezentanți ai partidului de guvernământ Visul Georgian elogiază astăzi tratatul, încercând să justifice îndepărtarea Tbilisiului de Occident și apropierea sa de Rusia.
Noile drone cu reacție ale Rusiei forțează Ucraina să apeleze la Inteligența Artificială pentru a le doborî, scrie presa ucraineană. Aceasta atrage atenția și că economia încetinește sub presiunea bombardamentelor și a dependenței de finanțarea externă, armata e obligată să-și regândească achizițiile, iar mobilizarea scoate la suprafață problemele din sistemul medical militar. Un alt cost al războiului este cel ecologic, care se vede foarte bine la Marea Neagră.
Fostul președinte (actual premier) bulgar, Rumen Radev, a scos țara din impasul politic cronic în care se afla de ani de zile prin victoria obținută la alegerile parlamentare alături de noua sa formațiune, Bulgaria Progresistă. Partidul își îndreaptă acum atenția către scrutinul prezidențial, susținând candidatura Ilianei Iotova, o apropiată a lui Radev.
Cel mai important moment din discursul „Starea Uniunii Europene” al Ursulei von der Leyen este intenția Comisiei de a coopta Canada în calitate de „membru asociat” al Uniunii Europene, intenție care pune UE pe un curs de coliziune cu Statele Unite.
Zeci de pagini de Facebook, cu nume și descrieri complet diferite – umor, muzică, remedii naturiste, credință ortodoxă, curiozități, patriotism sentimental – trimit spre un site „de știri” cu o redacție neasumată. O investigație jurnalistică recentă a plasat siteul în grupul celor care le vând rușilor datele utilizatorilor.
Populismul naționalist și conservator, acapararea justiției și „neutralizarea” (nu eliminarea) societății civile și a opoziției pot transforma o democrație într-un regim autoritar. S-a întâmplat deja în mai multe țări, inclusiv în Turcia. Elemente ale acestui cocktail nociv pentru democrație se pot vedea, deja, și în România.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
