Facebook Twitter Instagram Youtube

Editoriale

Blitzkrieg la statul de drept: asaltul lui Dodon asupra Curții Constituționale

DodonMaia
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   A combination photograph made available on 13 November 2020 shows the leaders of polls for candidates in the second tour of presidential elections of Moldova, Igor Dodon, acting President (L) and Maia Sandu (R), Action and Solidarity Party (PAS) in Chisinau, Moldova, 14 November 2020.

Scriam în editorialul precedent despre cum fostul președinte Igor Dodon, actualmente liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), care domină majoritatea parlamentară de la Chișinău, se agață de putere într-un mod disperat, la fel ca predecesorii lui. Nu a fost decât o chestiune de timp până ca el să treacă din zona teoretică în cea practică. Astfel, la finalul săptămânii trecute, vineri mai exact, în timp ce era deja la Moscova, Dodon a ordonat un atac furibund, la Chișinău, asupra statului de drept. Mai precis, asupra Curții Constituționale (CC).

Mai întâi, Partidul Socialiștilor, împreună cu Partidul Șor și câțiva parlamentari din grupul Pentru Moldova, au votat o declarație politică care condamna „uzurparea puterii” de către Curtea Constituțională.

Dodon și Șor erau extrem de deranjați de faptul că judecătorii Curții nu dăduseră recent hotărâri favorabile lor privind dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri parlamentare anticipate. 

Dodon a încercat din răsputeri să facă un transfer imagologic între oligarhul fugar Vlad Plahotniuc, cel care în perioada 2015-2019 capturase toate instituțiile statului, inclusiv Curtea Constituțională, și actualul președinte Maia Sandu și să o acuze pe aceasta că trage sforile în deciziile judecătorilor CC. 

Dodon a mers și mai departe: a încercat să substituie Legea Supremă, al cărei garant și gardian este Curtea Constituțională, cu puterea legislativă pe care o controlează. Totul într-o tentativă de a călca în picioare echilibrul puterilor în stat. Astfel, Dodon și colegii săi deputați de la Chișinău au votat o hotărâre de revocare a președintei Curții Constituționale, Domnica Manole.

Realități paralele: politicul deasupra legii

Este de notat că Domnica Manole fusese aleasă inclusiv de socialiști în vara lui 2019, după căderea de regimului Plahotniuc, imediat după formarea „alianței” la guvernare PSRM-PAS. Acum însă aceiași socialiști au decis să o schimbe și au lansat un asalt asupra Curții Constituționale invocând faptul că Parlamentul este instituția care reprezintă voința poporului.

Blitzkrieg-ul încercat de socialiști s-a desfășurat după următor scenariu. Mai întâi, PSRM și aliații săi au votat adoptarea unei declarații politice cu privire la uzurparea puterii în stat de către Curtea Constiutțională (CC) și totodată acordarea votului de neîncredere pentru trei din cei cinci judecători ai Curții.

Apoi au votat o nouă hotărâre de revocare a mandatului președintelui Curții Constituționale, Domnica Manole.

Numai că articolul 137 al Constituției Republicii Moldova stipulează clar, fără loc de interpretări, că judecătorii Curții sunt inamovibili. Mai precis, nu pot fi schimbați pe durata mandatului lor. La fel, articolul 9 al Legii Supreme mai spune că un judecător nu poate fi destituit decât în cazul unor situații excepționale precum: probleme de sănătate pe mai mult de patru luni, încălcarea jurământului și a obligațiilor ce recurg în exercitarea funcției, condamnare pentru infracțiuni sau incompatibilitate.

Dar toate aceste prevederi clare nu au nici în clin, nici în mânecă cu motivele politice invocate de Dodon, nemulțumit de deciziile recente ale Curții.

Judecător de casă, scos din pălărie

Dar gluma s-a îngroșat rapid și abia atunci opinia publică a înțeles că este vorba despre un scenariu etapizat de uzurpare a puterii. După operațiunea-fulger de revocare a Domnicăi Manole, socialiștii au votat rapid pentru un apropiat de-al lor, Boris Lupașcu, avocat și fost şef de secţie din cadrul Procuraturii Generale. În 2019, acesta a fost unul dintre candidații la funcția de Procuror General Interimar.

De la desemnarea lui Lupașcu lucrurile au început să se complice, iar gluma politică a PSRM-ului lui Dodon a luat o turnură mai serioasă.

Președintele Maia Sandu a ieșit public și a îndemnat oamenii să apere instituțiile statului. În după-amiaza zilei de vineri, Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a le-a cerut șefilor instituțiilor de forță să vegheze la respectarea ordinii constiuționale și să apere instituțiile statului în caz de nevoie.

În paralel, ambasadele UE și SUA au ieșit cu mesaje ferme că astfel de derapaje și atacuri la statul de drept trebuie stopate imediat. Oamenii au ieșit în stradă și au mers la Curtea Constituțională. Președintele Maia Sandu a spus, vineri seară la televiziunea publică, că le-a cerut organelor de forță să nu permită destabilizarea situației din țară, iar pe cetățeni i-a îndemnat să se mobilizeze pentru susținerea organizării cât mai rapide a alegerilor parlamentare anticipate.

După ce s-a întâmplat vineri, Maia Sandu vrea să grăbească acest proces, deoarece Igor Dodon și aliații săi au arătat că vor să treacă peste lege și nu mai respectă statul de drept, fiind gata să provoace dezordini în masă.

„Conform cadrului legislativ, Parlamentul nu poate să demită un judecător la Curtea Constituțională. După acest vot neconstituțional, a urmat o altă acțiune neconstituțională, încercarea de a numi o altă persoană în calitate de judecător la Curte. Sunt deputați în acest Parlament care nici într-un caz nu vor să ajungă la judecata cetățenilor”, a spus Maia Sandu în cadrul emisiunii „Bună Seara” de la postul public de televiziune.

Restabilirea ordinii și consecințe

Toată povestea „blitzkrieg-ului” lui Dodon asupra Curții s-a finalizat în seara zilei de vineri, după ce Curtea Constituțională a suspendat hotărârile Parlamentului care vizează revocarea Domnicăi Manole și numirea lui Boris Lupașcu în locul acesteia.

Însă tot circul politic făcut de socialiști și aliații lor nu pot scăpa nepedepsite nici din punct de vedere moral și nici legal. De altfel, acestea se încadrează la uzurparea puterii în stat, deoarece politicul nu poate trece pentru litera Constituției. Puterea legislativă nu este mai presus decât cea juridică într-o democrație. 

De altfel, Maia Sandu i-a cerut Procuraturii Generale să intervină și să deschidă o anchetă pe acest caz. „Am trimis un mesaj clar organelor de forță să nu se lase implicate în îndeplinirea unor ordine neconstituționale, ilegale. Ci să asigure ordinea constituțională, inclusiv securitatea membrilor Curții Constituționale. Am solicitat Procuraturii Generale să investigheze deciziile luate de Parlament și să stabilească în ce măsură aceste acțiuni pot fi calificate drept acțiuni de uzurpare a puterii în stat”, a spus Maia Sandu.

După ce a eșuat în tentativa lui de control politic asupra Curții, Dodon a încercat să spună că au vrut să vadă dacă simpatizații politici ai Maiei Sandu vor acționa ca cei ai lui Plahotniuc și vor instala corturi în fața instituțiilor statului pentru a le păzi.

De altfel, doi deputați ai PAS au depus sâmbătă o sesizare la Procuratura Generală prin care au solicitat începerea urmăririi penale pentru uzurparea puterii în stat. De data aceasta nu mai vorbim de o acțiune politică, ci de o manevră premeditată a lui Igor Dodon de încălcare a legii și un atac la instituțiile și ordinea de drept în stat.

Mize și deznodământ iminent

Încercarea stângace a   PSRM-ului de a controla Curtea Constituțională se va deconta din nou în rating-ul partidului în cadrul viitoarelor alegeri parlamentare anticipate, care sunt inevitabile și nu mai pot fi amânate indiferent câte șiretlicuri ar folosi cei care vor să rămână azi la putere în Republica Moldova.

Pe termen scurt-mediu, acest episod nu a făcut decât să le aducă deservicii socialiștilor și a anulat o bună parte din câștigul de imagine de sâmbătă când, după luni de rugăminți și vizite insistente, Moscova a trimis 140.000 de vaccinuri Sputnik V la Chișinău.

În ceea ce privește finalitatea acestei saga despre alegerile anticipate, mai este de făcut un pas. Pe 28 aprilie, Curtea se va pronunța pe ultima sesizare care mai stă legal în calea anticipatelor și anume pe legalitatea instituirii stării de urgență în Republica Moldova la 1 aprilie pentru două luni de zile. Maia Sandu a anunțat că, în cazul unui aviz favorabil, va dizolva imediat acest Parlament, unul dintre cele mai puțin populare din istoria acestui stat.

Este foarte probabil ca judecătorii să statueze ilegalitatea acestei măsuri, care de facto nu a schimbat nimic la Chișinău, ci a fost doar o încercare stângace de amânare a dizolvării Parlamentului. Socialiștii s-au folosit politic de această nouă stare de urgență, deoarece legea stipulează că Legislativul nu poate fi dizolvat în timpul stării de urgență, pe care PSRM și-ar fi droit-o prelungită      perpetuu.

Tot acest asalt asupra statului de drept, cu precădere asupra instituției Curții Constituționale, le-ar putea adduce lui Dodon și apropiaților săi dosare penale. Depinde acum de Procurorul General, Alexandru Stoianoglo, dacă procurorii din subordinea sa își vor face treaba, sau impunitatea va domni din nou la Chișinău, așa cum o face de 30 de ani.

Dodon nu este la prima încercare de încălcare a legilor. Mișcări de forță au fost înregistrate imediat după debarcarea sa din funcția de președinte după alegerile prezidențiale din noimebrie 2020. La mijlocul lunii decembrie 2020, Dodon și socialiștii săi au încercat o altă lovitură-fulger cu un pachet de legi ce dezlega complet mâinile propagandei ruse în Republica Moldova, trecea serviciul secret SIS din subordinea Președintelui în cea Parlamentului și îi acorda limbii ruse statutul de limbă oficială de comunicare în Republica Moldova. În cele din urmă, legile au fost anulate de Curtea Constituțională.

Tot la începutul anului, Dodon a fost de acord cu alegerile anticipate, după care o serie de sondaje l-au făcut rapid să se răzgândească și să încerce o strategie de blocare a alegerilor și de mutare a responsabilității pentru dezastrul sanitar cauzat de epidemie în spatele Maiei Sandu, ca vector de imagine al Partidului Acțiune se și Solidaritate (PAS). Scopul era să scadă cât mai mult rating-ul politic al PAS înainte de alegerile parlamentare anticipate.

Rămâne de văzut dacă organele de anchetă pot trece acest test al maturității, acționând împotriva politicienilor din Republica Moldova care încalcă des și premeditat legea.

Până atunci, statul de drept rămâne doar o noțiune fragilă la Chișinău care poate fi călcată în picioare de mai-marii zilei fără a fi trași la răspundere.

 

 

Alte articole
Republica Moldova: Războiul anticipatelor

Republica Moldova: Războiul anticipatelor

În Republica Moldova au eșuat două tentative de a se învesti un nou guvern și au trecut mai mult de trei luni de la demisia precedentului, astfel încă, teoretic, s-au întrunit circumstanțele pentru a dizolva Parlamentul și a declanșa alegeri anticipate, pe care toate partidele din legislativ au spus că le doresc. Însă, ca de obicei, în Republica Moldova niciodată negrul nu e doar negru, iar albul - alb de tot.

„Noua” Americă în vechiul Orient

„Noua” Americă în vechiul Orient

Primii pași politici făcuți de administrația Biden în Orientul Mijlociu marchează schimbări semnificative față de epoca Trump. Aliați-cheie cărora Trump le dăduse, practic, mână liberă în regiune au fost tratați cu răceală, în timp ce s-a manifestat o deschidere către reluarea dialogului cu Iranul. Rămâne de văzut însă cât de profunde vor fi aceste schimbări – sau cât de mult vor dura.

Ucraina, tot mai îngrijorată de mobilizarea armatei ruse la granița sa

Ucraina, tot mai îngrijorată de mobilizarea armatei ruse la granița sa

Rusia continuă să mobilizeze trupe la granița cu Ucraina, iar acestea au depășit deja nivelul atins în 2014, anul anexării Crimeii și al declanșării războiului din Donbass. Mobilizarea este dublată de o masivă campanie de dezinformare care prezintă Ucraina ca pe un agresor care ucide civilii în Donbass și pregătește o ofensivă în acea regiune.

Timp de citire: 8 min
  • La finalul săptămânii trecute, în timp ce era deja la Moscova, Dodon a ordonat un atac furibund, la Chișinău, asupra statului de drept. Mai precis, asupra Curții Constituționale (CC).
  • Blitzkrieg-ul încercat de socialiști s-a desfășurat după următor scenariu. Mai întâi, PSRM și aliații săi au votat adoptarea unei declarații politice cu privire la uzurparea puterii în stat de către Curtea Constiutțională (CC) și totodată acordarea votului de neîncredere pentru trei din cei cinci judecători ai Curții.
  • Toată povestea „blitzkrieg-ului” lui Dodon asupra Curții s-a finalizat în seara zilei de vineri, după ce Curtea Constituțională a suspendat hotărârile Parlamentului care vizează revocarea Domnicăi Manole și numirea lui Boris Lupașcu în locul acesteia. Însă tot circul politic făcut de socialiști și aliații lor nu pot scăpa nepedepsite nici din punct de vedere moral și nici legal. De altfel, acestea se încadrează la uzurparea puterii în stat, deoarece politicul nu poate trece pentru litera Constituției. Puterea legislativă nu este mai presus decât cea juridică într-o democrație.
9 mai la Chișinău: gâlceavă politică, nostalgici URSS, unioniști și pro-europeni
9 mai la Chișinău: gâlceavă politică, nostalgici URSS, unioniști și pro-europeni

În Republica Moldova, unde jumătate de populație vrea aderarea la Uniunea Europeană iar cealaltă jumătate la Uniunea Euroasiatică, unde numărul adepților unirii cu România crește, dar cel al nostalgicilor după URSS nu pare să scadă, unde marșurile unioniste încă mai provocau confruntări acum câțiva ani, data de 9 mai nu putea să nu fie un nou motiv de competiție între politicieni, dar și de dezbateri în societate, mai ales că o bună parte a acesteia a fost educată în spiritul sovietic al semnificației acestei date.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
08 May 2021
Nord Stream 2, ce rost mai are?
Nord Stream 2, ce rost mai are?

Proiectul conductei Nord Stream 2, prin care gazele rusești ar ajunge direct în Germania, pare să se fi împotmolit pe fondul opoziției tot mai puternice pe care o întâmpină. Chiar și dacă va fi finalizat, Nord Stream 2 s-ar putea dovedi inutil, dată fiind tranziția europeană spre surse alternative de energie.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
06 May 2021
În era Putin, relațiile Rusiei cu Occidentul sunt mai complicate decât în timpul Războiului Rece
În era Putin, relațiile Rusiei cu Occidentul sunt mai complicate decât în timpul Războiului Rece

În puțin mai mult de patru ani, Rusia a reușit prin atitudinea sa belicoasă față de Vest să atingă o bornă cel puțin interesantă: trei sute unsprezece (!) diplomați de-ai săi au fost nevoiți să părăsească SUA și multe țări din Europa din cauza acțiunilor întreprinse în acele state

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
05 May 2021
Ucraina vs. Rusia: lecțiile ultimei crize
Ucraina vs. Rusia: lecțiile ultimei crize

Rusia a părut să se pregătească de un conflict cu Ucraina, mobilizând forțe semnificative la granița comună, în Crimeea și în Marea Neagră. Criza a fost momentan depășită, fără ca vreuna din problemele critice din regiune să fi fost rezolvată.

Leonid Litra
Leonid Litra
27 Apr 2021