Facebook Twitter Instagram Youtube

Editoriale

Cutia bulgărească a Pandorei: sancțiuni din partea SUA, verificări și scheme bancare ascunse

Bulgaria
©EPA-EFE/Borislav Troshev  |   Protesters illuminate with their mobile phones during an anti-government protest held in front of the Parliament building in Sofia, Bulgaria, 02 September 2020.

Sancțiuni și liste negre din partea SUA, un val de demisii, verificări ale cheltuielilor guvernului GERB din ultimii zece ani, proasta gestionare a ajutoarelor financiare: toate acestea sunt subiecte de primă pagină ale publicațiilor din media bulgărească, în această perioadă în care țara se pregătește pentru alegerile anticipate din 11 iulie, ca urmare a rezultatului neconcludent al alegerilor din primăvară și din cauza incapacității partidelor de a forma o coaliție.

Alegerile din 4 aprilie, care au avut ca rezultat un câștig neconcludent al partidului de guvernământ al lui Boiko Borisov, GERB, au provocat mai multe răsturnări de situație decât se anticipase. Situația nu arată deloc mai bine pentru Borisov și partidul său: după ce, pentru o perioadă scurtă de timp, a trebuit să facă față unui parlament dominat de forțele de opoziție, acum se află în situația în care țara este condusă de un guvern interimar ales de președintele Rumen Radev, unul dintre oponenții cei mai vocali ai lui Borisov în cabinetul 2017-2021.

US vs. Bulgaria

La data de 2 iunie, Biroul de control al activelor străine din cadrul Trezoreriei americane a anunțat că a impus sancțiuni împotriva câtorva cetățeni bulgari, pentru că aceștia ar fi jucat ”un rol semnificativ în cazuri de corupție”. Actele de corupție întreprinse de persoanele desemnate astăzi demonstrează modul în care corupția omniprezentă merge mână în mână cu alte activități ilicite”, se spune în declarația biroului. Lista neagră a persoanelor cărora le este interzisă intrarea în Statele Unite, și care se referă și averile acestora și le poate afecta afacerile, îi include pe următorii:

  • Oligarhul în exil, dealer de artă, fost patron de fotbal și jocuri de noroc Vassil Bojkov, cunoscut și sub porecla „Craniul”, care a fugit în Dubai în ianuarie 2020 în contextul în care era vizat de acuzații majore și imediat după ce afacerea sa extrem de profitabilă cu loteria a fost naționalizată. Din Dubai a creat un partid, Vara bulgară. După zeci de ani în care a cultivat o imagine enigmatică și a fost discret în ceea ce privește afacerile sale, a devenit un critic vocal a politicii lui Boiko Borisov. Un aspect important din raportul Biroului Trezoreriei americane este acela referitor la faptul că Boikov este implicat și în promovarea prezenței și influenței Rusiei în politica bulgărească.
  • Mogulul media și fost parlamentar din partea Mișcării pentru drepturi și libertăți, Delyan Peevski, una dintre figurile împotriva cărora au loc mișcări de stradă și proteste. Și el își petrece mult timp în Dubai și este implicat în mai multe afaceri, printre care infrastructură, imobiliare și comerț cu tutun.
  • Fostul adjunct al Agenției bulgare de stat pentru operațiuni tehnice (serviciul de informații al Bulgariei), Ilko Zhelyazkov. Deși acest lucru nu este menționat în raport, prezența sa pe listă s-ar putea datora unui scandal recent privind interceptări.

Conform ministrului interimar de interne, Boiko Rashkov, care aduce adesea în discuție greșelile fostului guvern, acesta din urmă „a tras cu urechea” la discuții între membrii opoziției. Borisov și alți oficiali au negat acuzațiile.

Mișcarea pentru drepturi și libertăți l-a susținut pe Peevski, spunând că așteaptă să vadă dovezi relevante împotriva lui.

În ciuda sancțiunilor, la data de 8 iunie, Vassil Bojkov a anunțat că va candida la parlamentare cu partidul său, Primăvara bulgărească, un partid care nu s-a bucurat de prea mult sprijin în primăvară, dar care se pare că a câștigat un număr substanțial de votanți în străinătate.

Acestea sunt cele mai severe măsuri luat împotriva unor cetățeni bulgari conform Legii Magnitsky privind responsabilitatea pentru actele de corupție.

Miniștri interimari în acțiune

În loc să guverneze în tăcere până la următoarele alegeri, cabinetul de tehnocrați schimbă rapid dinamica politicii locale.

Se adună nori negri deasupra Băncii bulgare de dezvoltare, după ce ministrul interimar al economiei, Kiril Petkov, a dezvălui la 21 mai, 2020, că opt companii au primit peste 483 de milioane de Euro împrumut, patru dintre aceste companii având legături cu oligarhul Delyan Peevski. Banca de dezvoltare  se află sub supravegherea Ministerului economiei și numele său este legat de ani buni de împrumuturi suspecte.

Articole privind activitatea băncii au dus la acte represive împotriva jurnaliștilor. De exemplu, fostul președinte, Stoyan Mavrodiev, l-a dat în judecată pe jurnalistul Nickolai Stoianov de la Capital Weekly, din cauza unor articole despre Michael Tymvios, director general al unei firme de consultanță din Cipriu, care l-ar fi ajutat pe Mavrodiev să scape de anumite impozite pe active în vreme ce era funcționar public. Mavrodiev a răspuns cu trei procese de calomnie împotriva lui Stoianov, care ar putea plăti amenzi de până la 15.000 leva (9300 dolari) pentru fiecare acuzație. Mavrodiev cere și despăgubiri de 40.000 leva (25.000 dolari).

La data de 2 iunie, Comisia pentru protecția jurnaliștilor a condamnat acțiunea lui Mavrodiev împotriva jurnalistului.

Un alt ministru din guvernul interimar face și el valuri. Artistul și protestatarul Venlin Minekov, ministru al culturii până la data de 11 iunie, s-a confruntat deschis cu directorul televiziunii publice, Emil Koushlukov, în legătură cu programele și emisiunile  părtinitoare ale postului, în favoarea guvernului, și a afirmat că ar lipsi 4.5 milioane de euro din banii alocați restaurării unui sit istoric din Sofia.

Între timp, la 3 iunie, Ministrul sănătății Stoycho Katzarov a afirmat că la spitalul de stat „Lozenets” din Sofia s-au făcut transplanturi ilegale, cu consimțământul fostului ministru. Apar întrebări în legătură cu operațiuni ilegale pe care spitalul le-ar fi făcut pentru a acoperi pierderea de 21 milioane de leva din 2020.

În sfârșit, pe 8 iunie, ministrul interimar de interne, Boiko Rashkov, a dezvăluit că nu doar partidele de opoziție au fost ținta interceptărilor, ci și cetățeni care au participat la protestele anti-guvernamentale din 2020, iar guvernul știa acest lucru.

Tensiunile politice trezesc interesul alegătorilor

Conform unui studiu realizat de agenția de sondare a opiniei publice Market Links, publicat la 3 iunie, 63% dintre bulgari ar merge la vot pe 11 iulie, adică mai mulți decât cei aproape 50% care au votat la turul precedent. La alegerile din primăvară s-a înregistrat și un număr record de voturi din partea diasporei, lucru care indică un interes în creștere.

Pe fondul tuturor acestor tensiuni, alegerile probabil că vor avea același rezultat – puterea îndelung susținută de GERB va continua să slăbească, dar, în același timp, rămâne problema capacității opoziției de a găsi o voce comună.

Conform studiului Market Links menționat, rezultatele vor fi similare celor din primăvară. Nou veniții de la „Există un astfel de popor”, un partid condus de o celebritate, cântărețul și prezentatorul TV Slavi Trifonov (care și-a șocat alegătorii anunțând luni că nu va candida pentru parlament ci va urmări „altă poziție instituțională”) vor concura cu GERB pentru primul loc. Se așteaptă ca GERB să câștige 21%, urmat de „Există un astfel de popor” cu 17.6%. Partidul socialist bulgar este creditat cu 17.1%, iar Alianța democratică pro-europeană își va continua avansul cu 11.8%, depășind Mișcarea pentru drepturi și libertăți a minorității turce, marcată de numeroase controverse de-a lungul anilor.

Alte articole
Geopolitica vaccinurilor: Costisitoarea întoarcere către Răsărit a Ungariei

Geopolitica vaccinurilor: Costisitoarea întoarcere către Răsărit a Ungariei

Confruntat cu pierderi politice acasă și în Europa, Viktor Orban trebuie să gestioneze și un al treilea val devastator de Covid-19. Soluția premierului ungar este să caute ajutor către Rusia și China, puterile cu care a flirtat în ultimii ani.

Nimic uman. Dezumanizarea inamicului ca manifestare a războiului hibrid

Nimic uman. Dezumanizarea inamicului ca manifestare a războiului hibrid

Concentrarea trupelor rusești lângă granița cu Ucraina, care a început în martie 2021, a fost însoțită de ceea ce pare a fi o operațiune psihologică de dezumanizare a inamicului prin dezinformare. Deși tensiunile s-au redus ca urmare a unor evenimente la nivel internațional, această tehnică merită o analiză detaliată.

Cum a devenit Serbia un centru regional al vaccinurilor

Cum a devenit Serbia un centru regional al vaccinurilor

Anul trecut a fost un an al diplomației măștilor, iar 2021 pare să devină unul al diplomației vaccinurilor. În vreme ce Uniunea Europeană are probleme în a obține și administra vaccinurile necesare cetățenilor săi, Marea Britanie și Serbia (țări europene, dar nu și membre ale UE), sunt lideri pe continent în ceea ce privește campaniile de vaccinare.

Svetoslav Todorov

09 Jun 2021
Svetoslav Todorov

Timp de citire: 5 min
  • Sancțiuni și liste negre din partea SUA, un val de demisii, verificări ale cheltuielilor guvernului GERB din ultimii zece ani, proasta gestionare a ajutoarelor financiare: toate acestea sunt subiecte de primă pagină ale publicațiilor din media bulgărească, în această perioadă în care țara se pregătește pentru alegerile anticipate din 11 iulie, ca urmare a rezultatului neconcludent al alegerilor din primăvară și din cauza incapacității partidelor de a forma o coaliție. Alegerile din 4 aprilie, care au avut ca rezultat un câștig neconcludent al partidului de guvernământ al lui Boiko Borisov, GERB, au provocat mai multe răsturnări de situație decât se anticipase. Situația nu arată deloc mai bine pentru Borisov și partidul său: după ce, pentru o perioadă scurtă de timp, a trebuit să facă față unui parlament dominat de forțele de opoziție, acum se află în situația în care țara este condusă de un guvern interimar ales de președintele Rumen Radev, unul dintre oponenții cei mai vocali ai lui Borisov în cabinetul 2017-2021.
  • În loc să guverneze în tăcere până la următoarele alegeri, cabinetul de tehnocrați schimbă rapid dinamica politicii locale.
  • Conform unui studiu realizat de agenția de sondare a opiniei publice Market Links, publicat la 3 iunie, 63% dintre bulgari ar merge la vot pe 11 iulie, adică mai mulți decât cei aproape 50% care au votat la turul precedent. La alegerile din primăvară s-a înregistrat și un număr record de voturi din partea diasporei, lucru care indică un interes în creștere. Pe fondul tuturor acestor tensiuni, alegerile probabil că vor avea același rezultat – puterea îndelung susținută de GERB va continua să slăbească, dar, în același timp, rămâne problema capacității opoziției de a găsi o voce comună.
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 1: Bătălia celor trei Președinți
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 1: Bătălia celor trei Președinți

Moldova este din nou în campanie electorală, pentru a treia oară în 2 ani. În esență, la fel ca la majoritatea alegerilor care au avut loc de când Republică Moldova și-a obținut independența, și acum este o confruntare între așa-numitul „vector estic” și „vectorul vestic”. Rusia susține fățiș vectorul estic; Occidentul promite finanțări contra reformelor promise de vectorul vestic. Campania electorală, ca mai toate din ultimii ani, este marcată de numeroase fake news și dezinformări, majoritatea lansate din zona stângii și a mass-mediei afiliate socialiștilor ori Kremlinului. Autorii narațiunilor false par a fi, însă, în pană de idei: cele mai multe au fost deja folosite în campaniile electorale care au avut loc începând cu 2016.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
12 Jun 2021
Bosnia și Herțegovina: gaura neagră a Europei
Bosnia și Herțegovina: gaura neagră a Europei

La mai bine de un sfert de secol de la încheierea războiului din Bosnia-Herțegovina, țara încă reprezintă un „proiect neterminat”, fiind mai coruptă, mai puțin stabilă și mai puțin dezvoltată decât celelalte țări din fosta Iugoslavie.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
07 Jun 2021
Ceva este, totuși, acolo. OZN-urile ajung în Congresul american
Ceva este, totuși, acolo. OZN-urile ajung în Congresul american

Un raport al Pentagonului cu privire la OZN-uri îi va fi prezentat luna aceasta Congresului. Armata americană spune că nu are vreo dovadă că OZN-urile reprezintă nave extraterestre. Dar nici nu poate să afirme că nu sunt nave extraterestre. Pur și simplu, armata nu știe ce sunt obiectele respective, pe care le numește „unidentified aerial phenomena”, fenomene aeriene neidentificate.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
06 Jun 2021
Rusia – Belarus: traiectoria absorbției
Rusia – Belarus: traiectoria absorbției

Incidentul în care o aeronavă Ryanair a fost forțată să aterizeze, iar Roman Protasevici și Sofia Sapega, care se aflau la bord, au fost reținuți, a forțat Uniunea Europeană și Statele Unite să adopte o atitudine mai fermă împotriva Belarusului. În același timp, însă, Rusia e pe cale de a absorbi această țară în toamna lui 2021.

Yevhen Mahda
Yevhen Mahda
03 Jun 2021