Facebook Twitter Instagram Youtube

Editoriale

Pe măsură ce Orban privește tot mai spre Est, la Budapesta vântul bate dinspre Beijing

ChinaUngaria
©EPA-EFE/ANDREA VERDELLI  |   Chinese President Xi Jinping shakes hands with Hungarian Prime Minister Viktor Orbán before the bilateral meeting of the Second Belt and Road Forum at the Great Hall of the People on April 25, 2019 in Beijing

Planurile Ungariei de a deveni un centru regional pentru superputerile estice au fost luate de în derâdere când politica guvernului „Vântul de Est” a trebuit redenumită „Deschiderea către Est”, după ce un oficial al partidului a observat că vântul dinspre est bate în toate direcțiile, mai puțin către est. Jovialitatea s-a transformat însă în furie când s-a aflat că China planuiește să construiască propria Universitate europeană pe malurile Dunării în cadrul unui proiect de 1,5 miliarde de Euro care urmează să fie finanțat de contribuabilii maghiari.

Acordul care „deservește expansiunea companiilor chineze în Europa”

Pe 27 aprilie, Ungaria a semnat un acord strategic pentru construirea campusului universitar Fudan, conform dezvăluirilor portalului de investigații Direkt36. În baza acordului, Ungaria va finanța proiectul cu o contribuție de aproximativ 100 de miliarde de Forinți (278,8 milioane de Euro), în timp ce China va acorda un împrumut de 450 de miliarde de Forinți (puțin peste 1,25 miliarde de Euro) partenerului ei din Europa de Est. Per total, bugetul noului campus Fudan, care urmează a fi inaugurat în 2024, depășește alocările bugetare anuale ale Ungariei pentru învățământul superior. Gigantul de construcții chinez China State Construction Engineering Corporation, acuzat în trecut că adăpostește spioni, va participa la licitație pentru acest proiect, conform documentației oficiale.

Proiectul de dezvoltare a atras acuzații cunoscute la adresa guvernului Orban: clientelism, opacitate financiară, legarea viitorului pe termen lung al națiunii de dictaturi străine și transformarea Ungariei într-un „cal troian” la cheremul puterilor ostile.

Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a promis că va bloca proiectul dacă locuitorii orașului se vor opune planurilor de a construi campusul Fudan în Sectorul 9, într-o locație care fusese deja desemnată pentru amenajarea de facilități pentru studenții maghiari. Karacsony citează un sondaj realizat în rândul locuitorilor din zonă, conform căruia aproximativ 80% dintre aceștia se împotrivesc înființării Universității Fudan. Karacsony a mai făcut și o paralelă între acest acord și modul în care guvernul Orban a gestionat cazul CEU (Universitatea Central Europeană), care și-a mutat sediul de la Budapesta la Viena după ce activitatea în capitala maghiară i-a fost interzisă printr-un proiect de lege ostil. „De ce ar trebui Ungaria sau Budapesta să găzduiască o universitate chineză când acum câțiva ani a alungat CEU, o Universitate cu capital privat care a adus un plus de valoare publicului maghiar?”, spunea oficialul de la Budapesta. „Până când guvernul va oferi transparență totală cu privire la detaliile acestui proiect, nu vom negocia nimic, ceea ce înseamnă că nu ne vom da acordul pentru construcția universității chineze”, a mai subliniat el. Karacsony a acuzat guvernul maghiar că a făcut abstracție de planurile Budapestei când a semnat acest acord și a avertizat că, împreună cu alți înalți oficiali, va iniția un referendum pentru a bloca construcția Universității Fudan. Acordul de cooperare strategică „este menit să ofere Chinei construcții uriașe (gratis), deservind expansiunea companiilor chineze în Europa”, declara Karacsony. Pe de altă parte, vice-primarul Erzsebet Gy. Németh spune că guvernul n-are decât să facă din propriile proprietăți o investiție prioritară, adăugând că nici Primăria Generală, nici Primăria Sectorului 9, nu vor oferi vreun teren pentru construirea campusului Fudan. Primarul Sectorului 9, Krisztina Baranyi, a făcut la rândul ei apel la un referendum în această chestiune. Ministrul maghiar pentru Inovare și Tehnologie, Laszlo Palkovics, care se ocupă de dezvoltarea acestui proiect, a cerut ca realizarea acestui campus să devină un proiect prioritar. Acest lucru va accelera într-adevăr procesul de construcție, însă nu va împiedica organizarea unui referendum. 

De la calul troian al Rusiei la poarta de acces a Chinei către Europa

Fudan nu este un caz izolat legat de consolidarea recentei prietenii sino-maghiare. După ani întregi în care nu a făcut decât să înființeze filiale ale Institutului Confucius prin parteneriate culturale cu statul chinez, trâmbițând Ungaria drept poarta de acces a Chinei către Europa, guvernul Orban pune acum pe hârtie acorduri majore și profitabile cu această superputere. La începutul lui 2020, Ungaria a contractat un împrumut uriaș pe-o durată de 20 de ani de la Beijing pentru a finanța modernizarea liniei de cale ferată care leagă Budapesta de Belgrad, însă și acest proiect a fost criticat atât în Ungaria, cât și în afară, pe fondul suspiciunilor de corupție – o companie deținută de Lorinc Meszaros, un interpus de-al lui Orban, va coopera cu companii de stat chineze în cadrul proiectului de modernizare feroviară în valoare de 700 de miliarde de Forinți (1,95 miliarde de Euro) – precum și al lipsei de transparență a acestui acord.

Pandemia de coronavirus a început să-și facă simțite efectele în aprilie 2020. Parlamentarii maghiari au votat pentru secretizarea proiectului feroviar Budapesta-Belgrad, inclusiv a unui studiu de profitabilitate și fezabilitate, susținând că acesta este de importanță vitală pentru a obține împrumutul din partea Băncii Chineze de Export-Import. Mai mult decât atât, în ultimul an, Ungaria a cumpărat mii de ventilatoare chinezești la suprapreț și a fost și prima țară europeană în care s-a administrat vaccinul chinezesc Sinopharm, o decizie care a indignat Uniunea Europeană, vaccinul nefiind aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului.

După mai bine de zece ani de reticență în a critica presupusul rol al Ungariei de „cal troian al Rusiei” în Europa, de data aceasta țările membre UE au început să se împotrivească deschis acordurilor dubioase ale guvernului Orban cu China, precum și tendinței Ungariei de a critica și a se opune rezoluțiilor comune ale Uniunii Europene privind situația drepturilor omului din China. „UE va publica în scurt timp o declarație de susținere a activiștilor pro-democrație din Hong Kong, cu sau fără Ungaria”, declara Ministrul german de Externe, Heiko Maas, la finalul reuniunii de luni a Miniștrilor Afacerilor Externe ai UE, adăugând că poziția Ungariei este „pur și simplu de neînțeles”.

„Nu este prima dată când Ungaria nu dă dovadă de solidaritate când vine vorba de China”, spunea Mass. „Dacă nu vom ajunge la unanimitate...va trebui să adoptăm o poziție care nu va fi unanimă”, spunea oficialul german. „Cred că toată lumea își poate da seama care sunt motivele: există relații bune între China și Ungaria”, spunea Mass, adăugând „Este important ca, în special în cazul Chinei, Uniunea Europeană să adopte un discurs unitar. Din păcate, Ungaria nu a făcut posibil acest lucru”.

O poartă care ridică semne serioase de întrebare privind securitatea

 Planurile de construcție a campusului au fost prilej de dispută și în relația cu Statele Unite, partenerul Ungariei din cadrul NATO. „Posibila înființare a primului campus al Universității Fudan în Europa reprezintă un motiv de îngrijorare, din cauza reputației Beijingului de a se folosi de instituțiile sale de învățământ superior pentru a-și spori influența și a limita libertatea intelectuală”, surse din Ambasada SUA la Budapesta declarau pentru hebdomadarul independent Magyar Hang.

Cu toate acestea, guvernul Orban rămâne pe poziții. În luna martie, Ministrul maghiar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, denunța sancțiunile la adresa Chinei ca răspuns la abuzurile drepturilor omului din regiunea Xinjiang, catalogându-le drept „inutile, egocentrice și dăunătoare”. Încrederea Ungariei poate fi dată de relațiile ei apropiate cu o superputere: Ministrul chinez al Apărării, Wei Fenghe, a vizitat Budapesta la scurt timp după această ieșire violentă a lui Szijjarto, lăudând Ungaria drept „un frate bun al Chinei”. Potrivit relatărilor de presă oficiale cu privire la convorbirea telefonică dintre președintele Xi Jinping și Viktor Orban din 29 aprilie, Xi i-a spus premierului maghiar că „China apreciază foarte mult Ungaria atât pentru statornicia politicilor prietenoase față de China, cât și pentru aportul major al Ungariei la promovarea relațiilor de cooperare dintre China și țări din Europa Centrală și de Est și întărirea relațiilor generale China-Europa. China este dornică să comunice cu Ungaria la nivel strategic, să consolideze încrederea politică reciprocă și să facă din linia de cale ferată Ungaria-Serbia și alte proiecte de importanță majoră modele pentru aprofundarea cooperării efective în diferite domenii”.

La rândul său, Orban a declarat că „Ungaria acordă o importanță deosebită relațiilor cu China”, arătându-se bucuros de faptul că „schimburile comerciale bilaterale au înregistrat o creștere semnificativă în ciuda pandemiei. Ungaria este gata să colaboreze cu China pentru dezvoltarea proiectului de construcție a liniei de cale ferată Ungaria-Serbia, și va continua să joace un rol important în promovarea cooperării dintre Europa Centrală și de Est și China”, declara premierul maghiar.

Fiindcă Ungaria găzduiește cea mai mare fabrică Huawei din afara Chinei, cu vreo 2.500 de angajați, inclusiv un departament de cercetare și dezvoltare, Uniunea Europeană vede în Ungaria o posibilă breșă de securitate din partea companiilor de telecomunicații chineze. Un alt subiect care cu siguranță va stârni reacții la Bruxelles, este lansarea în 2022 a terminalului feroviar intermodal East-West Gate (EWG) în valoare de 61 de milioane de Euro. EWC este amplasat chiar la marginea UE, aproape de granița maghiaro-ucraineană, în Fenyeslitke, localitate de importanță strategică în coridorul economic al Noului Drum al Mătăsii (BRI). Proiectul a fost trâmbițat drept o nouă poartă de acces în Occident, care va oferi țărilor asiatice rute mai rapide pentru transportul mărfurilor către Germania, Austria, Italia, Elveția, Slovenia și Croația. Deși terminalul este ultramodern, beneficiază de tehnologie 5G și este finanțat cu capital privat, guvernul maghiar a alocat subvenții de 8,2 milioane de Euro pentru crearea de locuri de muncă.

Afară cu liberalismul (celor de la CEU), trăiască comunismul (Universității Fudan)! 

CEU a fost cea care a condamnat în termeni duri poziționarea Ungariei către est. Pe când guvernul maghiar punea la punct ultimele detalii ale acordului privind campusul Fudan, povestea CEU în Ungaria tocmai se încheia, o ironie care nu a trecut neobservată în cadrul universității liberale. Într-un comunicat de presă, CEU scrie că „în Parliamentul Ungariei a ajuns un nou proiect de lege pentru modificarea Legii Naționale a Învățământului Superior. Acesta vine ca urmare a unei hotărâri a Curții Europene de Justiție (ECJ) din luna octombrie care stabilea că statutul Universității Central-Europene încalcă legislația europeană. [...] În baza noului proiect de lege, rămâne la latitudinea factorului politic – cu siguranță la nivel înalt – decizia de a permite universităților străine să funcționeze în Ungaria. Guvernul [Orban] a arătat cât se poate de clar cum dorește să-și folosească prerogativele. Dă afară o instituție care respectă standardele internaționale de libertate academică și invită în schimb o universitate care se supune autorității supreme a Partidului Comunist Chinez”.

Alte articole
Sancțiunile, ca armă împotriva dictatorilor: un pistol cu capse

Sancțiunile, ca armă împotriva dictatorilor: un pistol cu capse

E foarte greu să „îmblânzești” o dictatură cu vorba bună. Singura metodă este ca regimul să fie, cumva, constrâns, să fie făcut să realizeze că există consecințe pentru comportamentul său. Metoda cea mai comună este cea a sancțiunilor; problema este că dictaturile pot avea o toleranță destul de ridicată la acestea.

Cum s-a învârtit Bulgaria în cerc, pe urmele unei rețele de spioni ruși

Cum s-a învârtit Bulgaria în cerc, pe urmele unei rețele de spioni ruși

Mult mediatizata deconspirare a unei rețele de spioni ruși în Sofia a semnalat nu doar o intervenție străină în politicile Bulgariei, ci a lăsat și un gust amar – să fi fost oare doar o lovitură de imagine a guvernului înaintea alegerilor generale?

În era Putin, relațiile Rusiei cu Occidentul sunt mai complicate decât în timpul Războiului Rece

În era Putin, relațiile Rusiei cu Occidentul sunt mai complicate decât în timpul Războiului Rece

În puțin mai mult de patru ani, Rusia a reușit prin atitudinea sa belicoasă față de Vest să atingă o bornă cel puțin interesantă: trei sute unsprezece (!) diplomați de-ai săi au fost nevoiți să părăsească SUA și multe țări din Europa din cauza acțiunilor întreprinse în acele state

Daniel Nolan

12 May 2021
Daniel Nolan

Timp de citire: 8 min
  • Planurile Ungariei de a deveni un centru regional pentru superputerile estice au fost luate de în derâdere când politica guvernului „Vântul de Est” a trebuit redenumită „Deschiderea către Est”, după ce un oficial al partidului a observat că vântul dinspre est bate în toate direcțiile, mai puțin către est. Jovialitatea s-a transformat însă în furie când s-a aflat că China planuiește să construiască propria Universitate europeană pe malurile Dunării în cadrul unui proiect de 1,5 miliarde de Euro care urmează să fie finanțat de contribuabilii maghiari.
  • Per total, bugetul noului campus Fudan, care urmează a fi inaugurat în 2024, depășește alocările bugetare anuale ale Ungariei pentru învățământul superior. Gigantul de construcții chinez China State Construction Engineering Corporation, acuzat în trecut că adăpostește spioni, va participa la licitație pentru acest proiect, conform documentației oficiale. Proiectul de dezvoltare a atras acuzații cunoscute la adresa guvernului Orban: clientelism, opacitate financiară, legarea viitorului pe termen lung al națiunii de dictaturi străine și transformarea Ungariei într-un „cal troian” la cheremul puterilor ostile.
  • Fudan nu este un caz izolat legat de consolidarea recentei prietenii sino-maghiare. După ani întregi în care nu a făcut decât să înființeze filiale ale Institutului Confucius prin parteneriate culturale cu statul chinez, trâmbițând Ungaria drept poarta de acces a Chinei către Europa, guvernul Orban pune acum pe hârtie acorduri majore și profitabile cu această superputere.
  • CEU a fost cea care a condamnat în termeni duri poziționarea Ungariei către est. Pe când guvernul maghiar punea la punct ultimele detalii ale acordului privind campusul Fudan, povestea CEU în Ungaria tocmai se încheia, o ironie care nu a trecut neobservată în cadrul universității liberale. Într-un comunicat de presă, CEU scrie că „în Parliamentul Ungariei a ajuns un nou proiect de lege pentru modificarea Legii Naționale a Învățământului Superior. Acesta vine ca urmare a unei hotărâri a Curții Europene de Justiție (ECJ) din luna octombrie care stabilea că statutul Universității Central-Europene încalcă legislația europeană. [...] În baza noului proiect de lege, rămâne la latitudinea factorului politic – cu siguranță la nivel înalt – decizia de a permite universităților străine să funcționeze în Ungaria. Guvernul [Orban] a arătat cât se poate de clar cum dorește să-și folosească prerogativele. Dă afară o instituție care respectă standardele internaționale de libertate academică și invită în schimb o universitate care se supune autorității supreme a Partidului Comunist Chinez”.
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 1: Bătălia celor trei Președinți
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 1: Bătălia celor trei Președinți

Moldova este din nou în campanie electorală, pentru a treia oară în 2 ani. În esență, la fel ca la majoritatea alegerilor care au avut loc de când Republică Moldova și-a obținut independența, și acum este o confruntare între așa-numitul „vector estic” și „vectorul vestic”. Rusia susține fățiș vectorul estic; Occidentul promite finanțări contra reformelor promise de vectorul vestic. Campania electorală, ca mai toate din ultimii ani, este marcată de numeroase fake news și dezinformări, majoritatea lansate din zona stângii și a mass-mediei afiliate socialiștilor ori Kremlinului. Autorii narațiunilor false par a fi, însă, în pană de idei: cele mai multe au fost deja folosite în campaniile electorale care au avut loc începând cu 2016.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
12 Jun 2021
Cutia bulgărească a Pandorei: sancțiuni din partea SUA, verificări și scheme bancare ascunse
Cutia bulgărească a Pandorei: sancțiuni din partea SUA, verificări și scheme bancare ascunse

Sancțiuni și liste negre din partea SUA, un val de demisii, verificări ale cheltuielilor guvernului GERB din ultimii zece ani, proasta gestionare a ajutoarelor financiare: toate acestea sunt subiecte de primă pagină ale publicațiilor din media bulgărească, în această perioadă în care țara se pregătește pentru alegerile anticipate din 11 iulie, ca urmare a rezultatului neconcludent al alegerilor din primăvară și din cauza incapacității partidelor de a forma o coaliție.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
09 Jun 2021
Bosnia și Herțegovina: gaura neagră a Europei
Bosnia și Herțegovina: gaura neagră a Europei

La mai bine de un sfert de secol de la încheierea războiului din Bosnia-Herțegovina, țara încă reprezintă un „proiect neterminat”, fiind mai coruptă, mai puțin stabilă și mai puțin dezvoltată decât celelalte țări din fosta Iugoslavie.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
07 Jun 2021
Ceva este, totuși, acolo. OZN-urile ajung în Congresul american
Ceva este, totuși, acolo. OZN-urile ajung în Congresul american

Un raport al Pentagonului cu privire la OZN-uri îi va fi prezentat luna aceasta Congresului. Armata americană spune că nu are vreo dovadă că OZN-urile reprezintă nave extraterestre. Dar nici nu poate să afirme că nu sunt nave extraterestre. Pur și simplu, armata nu știe ce sunt obiectele respective, pe care le numește „unidentified aerial phenomena”, fenomene aeriene neidentificate.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
06 Jun 2021