Facebook Twitter Instagram Youtube

Editoriale

Politicienii-problemă ai Europei şi ursul din încăpere

Orban Salvini
©EPA-EFE/SZILARD KOSZTICSAK  |   Leader of Italian right-wing ruling party Lega, Matteo Salvini, Hungarian Prime Minister Viktor Orban and Polish Prime Minister Mateusz Morawiecki attend a joint press conference after their trilateral meeting focused on creating a European-level alliance.

După ani de dispute cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept, ce au dus la izolare tot mai mare a partidului Fidesz, Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a hotărât să riposteze formând o alianţă cu Partidul Lege şi Justiţie din Polonia şi cu Liga din Italia. Ideea era ca primul pas să fie formarea unui nou bloc în cadrul Parlamentului European. Se pare însă că va fi mai ușor de zis decât de făcut.

Un summit inconcludent la Budapesta

Spre surprinderea evidentă a liderului Ligii, Matteo Salvini, jurnaliştilor nu li s-a permis să pună întrebări la finalul conferinţei de presă pe care acesta susţinut-o împreună cu premierul ungar, Viktor Orban, şi cel polonez, Mateusz Morawiecki, la Budapesta, pe 1 aprilie. După două ore de discuţii care par să nu fi produs nimic concludent, cei trei politicieni au scos în evidenţă valorile comune. Însă, în cuvintele scriitorului rus Feodor Dostoievski, cu cât încerci mai tare să nu te gândeşti la un “urs alb”, cu atât mai puţin reuşeşti.

În discordanţă totală cu Polonia, Salvini este un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, în vreme ce Orban a devenit cel mai important aliat al Rusiei din UE, angajându-se cu entuziasm în toate demersurile tranzacţionale ale lui Putin şi păstrând, în acelaşi timp, discreţia cu privire la incursiunile acesteia în vecinul lor comun, Ucraina. Pe de altă parte, Partidul Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia priveşte cu multă neîncredere politica externă a Rusiei şi tentativele sale de a-şi exercita influenţa în Europa de Est. Orban s-a grăbit să aplaneze eventualele divergenţe la finalul întâlnirii, despre care a recunoscut că a fost organizată ca urmare a ieşirii partidului său din Partidul Popular European (PPE) la jumătatea lunii martie. Pe Morawiecki îl descrie drept cel mai fidel prieten al Ungariei, iar pe Salvini îl declară erou al Ungariei pentru eforturile sale de combatere a migraţiei maritime ilegale. “Nu au existat subiecte la care să nu se ajungă la un consens sau unde să intervină conflicte de interes naţional”, declara Orban. “Am discutat mult despre valori comune, precum libertatea, demnitatea, Creştinismul, familia şi suveranitatea naţională, pe lângă angajamentele noastre Euro-Atlantice”, a adăugat Orban, menţionând, de asemenea, că toţi participanţii s-au opus ideii „unui imperiu condus de la Bruxelles, comunismului, migraţiei ilegale şi antisemitismului”.

Cu toate acestea, este o distanţă de la cer la pământ între aceste declaraţii şi discursul îndrăzneţ al lui Orban din ajunul evenimentului organizat în mare grabă la Parlamentul Ungariei. „Sunt zeci, poate sute de milioane de oameni ca noi care cred că nu avem o reprezentare corectă în Uniunea Europeană”, declara el. “Noi vom încerca să remediem această situaţie mâine, când premierul polonez şi, sper că, viitorul premier al Italiei vor veni aici pentru a lansa, împreună, o platformă, o organizaţie, un proces care va da cetăţenilor care împărtășesc şi au încredere în valorile tradiţionale europene, ponderea pe care o merită în Europa”, a promis atunci Orban.

Fidesz, mai izolat decât Liga şi PiS

Odată terminate convorbirile, nu a venit niciun anunţ referitor la o nouă organizaţie, o nouă platformă sau un nou grup în Parlamentul European. În urma ieşirii Fidesz din PPE din luna martie, după mai bine de 20 de ani Orban a fost lăsat de izbelişte pe scena europeană. După ce-a pierdut doi din cei 13 europarlamentari în ultimele luni, restul au fost demişi din comisiile de specialitate ale Parlamentului European, având acum mai puţine ocazii de a lua cuvântul, de a se alătura Comisiei şi chiar și de a face angajări. Mai mult, cum europarlamentarii Fidesz sunt cu mult depăşiţi numeric de cei 28 de reprezentanţi ai Ligii şi cei 27 ai PiS şi aliaţilor acestora, Orban nu va fi prea curând principalul lider de opinie al unei eventuale noi alianţe de extremă dreaptă din PE. În seara zilei de 1 aprilie, preşedintele polonez al PPE, Donald Trusk, critica virulent summitul de la Budapesta, scriind pe Twitter: “Rusia îşi mobilizează forţele la granițele Ucrainei. SUA declară stare de urgenţă în Europa. Moraweicki face bloc comun pro-Putin cu Orban şi Salvini la Budapesta. Şi nu e păcăleală de 1 aprilie”.

În ceea ce-l priveşte, Salvini declara la finalul întâlnirii că UE a făcut o mare greşeală respingând rădăcinile sale iudeo-creştine în tratatul său fundamental. Într-o declaraţie de presă, şi Morawiecki spunea că Europa ar trebui să se întoarcă la rădăcinile sale Creştine. Totuşi, spre deosebire de Orban, partidele italiene şi poloneze nu au fost marginalizate de clasa politică dominantă de la Bruxelles, şi nu există încă planuri clare de formare a unei noi familii politice Europene. Orban va spera ca simpatiile sale moscovite să nu reprezinte un obstacol pe scena europeană pentru Polonia, care a păstrat relaţii bilaterale apropiate cu Ungaria în ciuda rezervelor faţă de Rusia.

Dacă blocurile de dreapta din PE din care fac parte PiS (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni – ECR) şi Liga (Identitate şi Democraţie – ID) ar face front comun cu Fidesz, noua partid ar deveni al doilea ca mărime din PE, un scenariu care îi convine lui Salvini. Totuşi, anumite evoluții de pe plan intern ar putea determina Liga să se alăture grupului PPE, recent părăsit de Fidesz: membrii filierei mai puţin radicale a partidului, Giancarlo Giorgetti şi Luca Zaia, şi-au exprimat intenţia de a se alătura compatrioţilor lor din Partidul Forza condus de Silvio Berlusconi. Același lucru l-ar putea tenta și pe Salvini, despre care se spune că ia în considerare o atenuare a discursului său anti-european pentru a mai recupera din susţinerea pierdută după ce Liga s-a alăturat Guvernului de uniune naţională condus de Mario Draghi, din care fac parte mai multe partide de stânga şi liberale. Rămas fără nicio perspectivă realistă de guvernare, şi Berlusconi flirtează acum cu acestă idee, dorind să-şi păstreze o oarecare influenţă asupra partidelor de dreapta din Italia. De asemenea, este posibil ca Salvini să nu dorească să stea în aceeaşi bancă a ECR cu partidul Fratelii d’Italia, care în ultima vreme a reprezentat o alternativă din ce în ce mai puternică pentru extrema dreaptă din Italia.

Pe de altă parte, europarlamentarul PiS Jacek Saryusz-Wolski declara pentru Financial Times că opţiunea ideală a partidului pe care îl reprezintă ar fi ca Fidesz, Liga şi poate câţiva membrii ID – “chiar şi Le Pen” – să se alăture grupului ECR. În mod clar, Saryusz-Wolski nu a făcut referire şi la AfD, partid de extremă dreaptă din Germania de care atât Orban cât şi PiS probabil că se feresc, de teamă să nu alieneze total CDU/CSU, chiar dacă Fidesz nu mai face parte din aceeaşi familie cu această alianţă politică.

Saryusz-Wolski spune că partidul lui Le Pen nu ar fi chiar din cale afară de rusofil, fiindcă se opune conductei de gaze naturale Nordstream II care va Liga Rusia de Germania. “Socialiştii şi Democraţii (S&D) şi PPE sunt de facto pro-Rusia, deoarece desfăşoară relaţii comerciale cu Rusia în mod curent. Salvini şi Le Pen sunt rusofili cu vorba, ceilalţi cu fapta”, declara politicianul polonez. Partidele vor trebui să se gândească de două ori înainte să se alieze cu Le Pen, deoarece asta ar înstrăina orice partid membru al unui grup parlamentar de preşedintele Emmanuel Macron.

Dacă nu-i ies pasențele, Fidesz a primit oferta de a rămâne în grupul membrilor neafiliați alături de partidul german Die Partei. Președintele acestui partid satiric, Martin Sonneborn, a salutat eventualitatea ca Fidesz să se alăture grupului de parlamentari neafiliați din PE: „Fidesz își va putea lua locul cuvenit alături de noi, ca pleavă a Parlamentului European”.

Ursul din încăpere

Ipoteza unui Orban împăciuitor, care îşi doreşte mai degrabă relaţii de prietenie în interiorul Europei decât inamici strategici, a fost brusc infirmată când un reporter de la hebdomadarul austriac liberal Profil a trimis europarlamentarilor Fidesz o listă cu trei întrebări ușoare despre reacția lor la întâlnirea din 1 aprilie. Jurnalistul întreba care sunt obiectivele noii alianțe, de ce nu a participat la întâlnire niciun reprezentant al partidului lui Le Pen, Adunarea Națională, și al Partidului Libertății din Austria de extremă dreaptă și cum are de gând noua formațiune să evite rupturile trecutului, cu trimitere la Rusia, Turcia și antisemitism ca motive ale prăbușirii altor familii europene ale dreptei radicale. E-mailul respectiv a dat naștere unui întreg incident diplomatic.

Europarlamentarii Fidesz au refuzat să răspundă, însă canalul de televiziune afiliat guvernului, M1, a difuzat la scurt timp după aceea o înregistrare a întâlnirii cu mesajul „jurnalist lansează întrebări provocatoare” rulând pe burtieră. Ministerul Afacerilor Externe din Austria a catalogat reportajul M1 drept “inacceptabil”, adăugând că Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, l-a contactat pe Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, pentru a discuta acest aspect, fără prea mult succes. În aceeași seară M1 concluziona: „majoritatea presei liberale de stânga din Europa dorește să amestece partidele de extremă dreapta din Franța și Austria cu noua putere Creștin-Democrată prezentată la Budapesta de Viktor Orbán, Matteo Salvini și Mateusz Morawiecki. Deghizându-și opinia sub forma unei întrebări, presa speculează că astfel de inițiative au dat greș în trecut, de pildă atunci când s-au confruntat cu acuzații de antisemitism. Cu alte cuvinte, presa a încercat să îi pună eticheta de anti-semitism noii inițiative conservatoare”, mai adaugă televiziunea maghiară.

Furoarea astfel stârnită poate că era menită să distragă atenția publică de la faptul ridicol că jurnaliștii nu au fost invitați să pună întrebări în cadrul evenimentului, sau că Ungaria se află în topul global al țărilor cu cel mai mare număr de morți asociate COVID-19 pe cap de locuitor. Totuși, întrebarea celor de la Profil referitoare la Rusia este cât se poate de pertinentă.

Alte articole
9 mai la Chișinău: gâlceavă politică, nostalgici URSS, unioniști și pro-europeni

9 mai la Chișinău: gâlceavă politică, nostalgici URSS, unioniști și pro-europeni

În Republica Moldova, unde jumătate de populație vrea aderarea la Uniunea Europeană iar cealaltă jumătate la Uniunea Euroasiatică, unde numărul adepților unirii cu România crește, dar cel al nostalgicilor după URSS nu pare să scadă, unde marșurile unioniste încă mai provocau confruntări acum câțiva ani, data de 9 mai nu putea să nu fie un nou motiv de competiție între politicieni, dar și de dezbateri în societate, mai ales că o bună parte a acesteia a fost educată în spiritul sovietic al semnificației acestei date.

Ucraina vs. Rusia: lecțiile ultimei crize

Ucraina vs. Rusia: lecțiile ultimei crize

Rusia a părut să se pregătească de un conflict cu Ucraina, mobilizând forțe semnificative la granița comună, în Crimeea și în Marea Neagră. Criza a fost momentan depășită, fără ca vreuna din problemele critice din regiune să fi fost rezolvată.

America, de la președintele-mistificator la președintele-corector

America, de la președintele-mistificator la președintele-corector

La învestirea lui Biden s-a vorbit despre un nou început, însă în mare măsură pare a fi vorba de o încercare de revenire la punctul în care Statele Unite erau când Donald Trump a preluat puterea. Ca și cum Joe Biden ar vrea să închidă, acum, o paranteză. Acea paranteză din istoria Statelor Unite nu reprezintă, însă, doar o sumă de decizii care pot fi corectate, ci și un nou mod de a privi lumea și de a interpreta realitatea, iar acesta nu poate fi combătut prin ordine prezidențiale și inițiative legislative. Soluția, pentru moment, pare a fi apelul la simbolurile în care este ancorată America.

Daniel Nolan

13 Apr 2021
Daniel Nolan

Timp de citire: 8 min
  • După ani de dispute cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept, ce au dus la izolare tot mai mare a partidului Fidesz, Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a hotărât să riposteze formând o alianţă cu Partidul Lege şi Justiţie din Polonia şi cu Liga din Italia. Ideea era ca primul pas să fie formarea unui nou bloc în cadrul Parlamentului European. Se pare însă că va fi mai ușor de zis decât de făcut.
  • În discordanţă totală cu Polonia, Salvini este un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, în vreme ce Orban a devenit cel mai important aliat al Rusiei din UE, angajându-se cu entuziasm în toate demersurile tranzacţionale ale lui Putin şi păstrând, în acelaşi timp, discreţia cu privire la incursiunile acesteia în vecinul lor comun, Ucraina. Pe de altă parte, Partidul Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia priveşte cu multă neîncredere politica externă a Rusiei şi tentativele sale de a-şi exercita influenţa în Europa de Est.
  • Odată terminate convorbirile, nu a venit niciun anunţ referitor la o nouă organizaţie, o nouă platformă sau un nou grup în Parlamentul European. În urma ieşirii Fidesz din PPE din luna martie, după mai bine de 20 de ani Orban a fost lăsat de izbelişte pe scena europeană.
9 mai la Chișinău: gâlceavă politică, nostalgici URSS, unioniști și pro-europeni
9 mai la Chișinău: gâlceavă politică, nostalgici URSS, unioniști și pro-europeni

În Republica Moldova, unde jumătate de populație vrea aderarea la Uniunea Europeană iar cealaltă jumătate la Uniunea Euroasiatică, unde numărul adepților unirii cu România crește, dar cel al nostalgicilor după URSS nu pare să scadă, unde marșurile unioniste încă mai provocau confruntări acum câțiva ani, data de 9 mai nu putea să nu fie un nou motiv de competiție între politicieni, dar și de dezbateri în societate, mai ales că o bună parte a acesteia a fost educată în spiritul sovietic al semnificației acestei date.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
08 May 2021
Nord Stream 2, ce rost mai are?
Nord Stream 2, ce rost mai are?

Proiectul conductei Nord Stream 2, prin care gazele rusești ar ajunge direct în Germania, pare să se fi împotmolit pe fondul opoziției tot mai puternice pe care o întâmpină. Chiar și dacă va fi finalizat, Nord Stream 2 s-ar putea dovedi inutil, dată fiind tranziția europeană spre surse alternative de energie.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
06 May 2021
În era Putin, relațiile Rusiei cu Occidentul sunt mai complicate decât în timpul Războiului Rece
În era Putin, relațiile Rusiei cu Occidentul sunt mai complicate decât în timpul Războiului Rece

În puțin mai mult de patru ani, Rusia a reușit prin atitudinea sa belicoasă față de Vest să atingă o bornă cel puțin interesantă: trei sute unsprezece (!) diplomați de-ai săi au fost nevoiți să părăsească SUA și multe țări din Europa din cauza acțiunilor întreprinse în acele state

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
05 May 2021
Ucraina vs. Rusia: lecțiile ultimei crize
Ucraina vs. Rusia: lecțiile ultimei crize

Rusia a părut să se pregătească de un conflict cu Ucraina, mobilizând forțe semnificative la granița comună, în Crimeea și în Marea Neagră. Criza a fost momentan depășită, fără ca vreuna din problemele critice din regiune să fi fost rezolvată.

Leonid Litra
Leonid Litra
27 Apr 2021