Facebook Twitter Instagram Youtube

Editoriale

Problemele de mediu ale Bulgariei arată de ce este țara în cădere liberă

English version
Bulgaria

Devărsări de substanțe toxice în Marea Neagră, lucrări de construcții abuzive și o criză iminentă a apei potabile: problemele ecologice ale Bulgariei au început să se adune pe măsură ce banii acordați de UE special pentru remedierea lor continuă să sosească la buget. E o criză din ce în ce mai gravă, care poate fi văzută drept “o probă de foc” pentru modul în care elita politică actuală gestionează (sau nu) problemele de mediu grave ale țării. Atât explicațiile, cât și acțiunile guvernului sunt îndoielnice, în timp ce ies la iveală legături suspecte între autoritățile centrale, municipalități și diverși oligarhi, dând impresia unui ciclu care se reia la nesfârșit.

Să abordezi aspecte ecologice sau care țin de infrastructură nu este deloc ceva ciudat, fiindcă uneori acestea pot avea efecte seismice. Până la urmă, primele semne de prăbușire a regimului comunist din Bulgaria au apărut odată cu protestele de amploare fără precedent din 1988, organizate de mamele din orașul dunărean Ruse. Femeile își exprimau îngrijorarea cu privire la nivelurile mari de poluare cu clor provocate de activitatea combinatului din Giurgiu, România.

“Miroase a minciuni”

Cel mai recent exemplu din seria de acțiuni și explicații dubioase ale guvernului a fost cazul unei avarii la rețeaua de canalizare din Varna, cel mai mare oraș bulgăresc de la Marea Neagră. În 2019, în luna august, o conductă lungă de 3 km a crăpat, și totuși autoritățile nu au reușit să intervină rapid, ceea ce sugerează existența unor jocuri de interese mai obscure: în decurs de un an (!), s-au deversat 3 milioane de metri cubi de apă menajeră cu materie fecală extrem de toxică în lacul Varna, legat de Marea Neagră prin Golful Varna.

Incidentul a fost făcut public abia în mai, 2020, acest lucru făcându-i pe mulți să-și exprime îngrijorarea privind o încercare bine organizată de manipulare a informațiilor despre accident.

Potrivit unor declarații succinte ale primarului Ivan Portnih, în funcție din 2015 și membru al partidului GERB de la putere, situația este acum sub control.

La finalul lui ianuarie a apărut însă informația ca o nouă avarie la conducta respectivă a provocat o altă deversare de materii toxice în lac. Potrivit Dnevnik.bg și unor investigații realizate de corespondentul Spas Spasov, în care Varna este des numit “orașul acaparat”, noua scurgere era cunoscută administrației locale de apă și salubrizare încă din data de 15 ianuarie, însă incidentul a fost anunțat public de către municipalitate abia pe 25 ianuarie. Născut în 1976 într-o familie ruso-bulgară și având la activ funcții înalte de conducere în industria hotelieră încă de la vârsta de 20 de ani, Ivan Portnih nu a abordat încă acest ultim incident.

Acesta s-a produs la numai trei luni după ce municipalitatea a cheltuit 1.3 milioane Leva (664.384 Euro) pentru reparația conductei de canalizare. Deocamdată, autoritățile locale amână noile lucrări de reabilitare a segmentului de canalizare, refuzând să răspundă oricăror întrebări pe această temă. Singurele clarificări date presei au fost că lucrările de modernizare vor fi realizate în termen de 30 de zile de la producerea incidentului.

Conducta a costat 5 milioane Euro, lucrările fiind realizate între 2009-2011 de către “Hidostroy”, o companie privată cu peste 250 de proiecte finalizate de la fondarea ei în 1996. Printre acestea se numără și renovarea rețelei de drumuri și străzi din Varna, pentru care a fost investită suma de 250 milioane Leva (127.759 milioane Euro). De la începutul anilor 2010, unul din directorii companiei este Nikolai Pașov, membru al partidului de guvernare GERB și al consiliului local Varna, fapt care a dat naștere unor comentarii critice privind existența unor relații de influență la nivel intern între municipalitate și compania respectivă, care la rândul lor ar fi oferit Hidrostroy monopol asupra orașului. Infrastructura precară a Varnei, în ciuda lucrărilor de modernizare, a stârnit proteste locale.

Mai mult decât atât, incidentul poate pune în primejdie sănătatea celor 27.000 de oameni care locuiesc în apropierea lacului. Una dintre destinațiile preferate ale turiștilor în sezonul estival pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, Varna are o populație de peste 335.000 de oameni. Potrivit Inspecției Sanitare Regionale, nu există motive de îngrijorare, iar calitatea apei potabile este una bună. La 1 februarie, actualul Ministru al Mediului și Apelor, Emil Dimitrov, care la început a condamnat atitudinea autorităților din Varna, spunea că problema a fost remediată.

“Ne-am deplasat la fața locului, și nu miroase deloc a materii fecale. Miroase a minciuni. De zile întregi tot miroase a minciuni”, portalul local de știri moreto.net relata pe 12 februarie.

O istorie a nepăsării față de mediu: aer, pământ și apă

În Sofia, poluarea aerului este subiect important de dezbatere, în special în lunile de iarnă. Autoritățile o pun de obicei pe seama sistemelor casnice de încălzire pe bază de combustibili solizi și valorilor crescute de trafic rutier, însă astfel de explicații au atras critici acerbe. S-au făcut promisiuni, s-au elaborat strategii, și totuși nu s-a luat nicio măsură clară. Totuși, primarul afiliat GERB, Iordanka Fandakova, care a obținut primul mandat în 2009, a reușit să-și păstreze funcția, reînnoindu-și de fiecare dată mandatul, cel mai recent în 2019, când a câștigat alegerile în profida unor discuții aprinse despre lipsa de inițiativă a autorităților locale pe tema poluării aerului.

Deși reduse la început, demonstrațiile apărute în alte orașe din Bulgaria împotriva exploatărilor forestiere comerciale și a numărului supradimensionat de șantiere apărute pe litoral au fost unul din principalii factori care au declanșat cel mai recent val de proteste de mare anvergură împotriva guvernului condus de controversatul Prim Ministru Boiko Boriso, și a coaliției de guvernare formată din partidul său, GERB, și partidul de extremă dreaptă “Patrioții Uniți”. Mișcarea de protest a luat amploare după ce Hristo Ivanov, co-președinte al partidului de opoziție “Da, Bulgaria”, proaspăt ieșit de la guvernare, a organizat un protest pe 7 iulie, 2020, pe plaja din fața reședinței secrete a lui Ahmed Dogan, care ar fi deținută în mod ilegal. Păzită de serviciile naționale de pază deși este considerată proprietate privată, vila este văzută de mulți drept un nou exemplu de construcții realizate în mod abuziv pe litoral, blocând accesul în spațiul public. Dogan este un politician “cu relații”. Fondator și președinte între anii 1990-2013 al partidului “Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți” (DPS), formațiune reprezentantă a minorității turce din Bulgaria, fost colaborator al securității în timpul regimului comunist și un cunoscut apropiat al mai multor oligarhi (cel mai cunoscut fiind colegul de partid și mogulul de presă Delian Peevski, criticat de către Reporteri fără Frontiere), Dogan a fost achitat într-un dosar de corupție intrumentat de Comisia Parlamentară privind încasarea unor comisioane în valoare de 1.96 milioane Leva (peste 1 milion Euro), plătite între 2008 și 2009 în schimbul unor servicii de consultanță privind construcția de centrale hidroelectrice.

Penuria de apă se adaugă celoralte motive de îngrijorare de pe lista Bulgariei. Înainte ca pandemia să izbucnească în martie, 2020, agențiile locale de știri erau preocupate de criza de apă potabilă din Pernik, un oraș industrial în apropierea Sofiei care adăpostește 82.000 de locuitori. Deficitul de apă s-a acutizat de la sfârșitul lui 2019 până în primele luni din 2020, principala cauză fiind secarea lacului de acumulare de la Studena. Ministrul Mediului și al Apelor la vremea respectivă, Neno Dimov, și-a dat demisia, fiind apoi acuzat de proastă gestiune premeditată a crizei apei potabile de la Pernik. Înaintea acestor evenimente, Dimov fusese ținta unor demonstrații de stradă în 2018, când dorise inițial să dea undă verde unor lucrări de anvergură în munții Pirin, în încercarea de a crește interesul turistic pentru această zonă. În urma retragerii sale din funcție, portofoliul a fost preluat de Emil Dimitrov în ianuarie, 2020. Dimitrov este și el o figură controversată, cu experiență cvasi-nulă în domeniul mediului și, precum Dimov, membru al partidului “Patrioții Uniți”. Evenimentele din Pernik au alimentat la rândul lor alte temeri. O anchetă a hebdomadarului Capital a dezvăluit că nivelul apei la barajele de lângă Varna, Sliven, Dupnița, precum și la cele din munții Rila, atinsese cote mult sub standardele de uzanță. Cam în aceeași perioadă, la finalul lui 2019 și începutul lui 2020, au apărut informații în presa din Italia indicând nereguli în înscrisurile oficiale pentru 9.000 de tone de deșeuri, reprezentând plastic, maculatură și fier vechi, ce urmau a fi transportate din Italia către o groapă de gunoi de lângă orașul Plevna.

În octombrie, anul trecut, criza apei potabile revenea în actualitatea presei. Rezerva de apă la mai multe baraje atingea niveluri periculos de mici, iar Ministrul Emil Dimitrov numea seceta drept principală cauză din spatele crizei.

Potrivit mai multor organizații și activiști de mediu din regiune, proasta gestiune premeditată și jocurile de culise au contribuit la rândul lor la adâncirea crizei, pornind de la prioritizarea exigențelor industriale în detrimentul populației locale și până la epuizarea intenționată a rezervelor de apă ale anumitor baraje, tocmai pentru a declanșa alocarea de fonduri pentru reparații și lucrări noi. Se așteaptă ca problema să reapară în 2021, pe fondul unor semnalări repetate privind deficitul de apă potabilă din zona orașului Burgas, situat pe coasta Mării Negre.

“UE, sunteți orbi?”

Este unul din principalele sloganuri ale valului de proteste anti-guvernamentale din 2020 care, spre deosebire de alte mișcări de protest, nu s-au limitat doar la Sofia, fiind organizate și în alte orașe mai mici, precum și în străinătate. Principala nemulțumire este că UE nu a înăsprit niciodată suficient dialogul cu partidul lui Boiko Borisov, GERB, în profida criticilor și numeroaselor acuzații de corupție, îngrădirii libertății presei și a calității îndoielnice a actului de justiție.

Între timp, UE continuă să pompeze fonduri către Bulgaria, în ciuda proastei gestiuni a resurselor, Varna și Sofia fiind două exemple sonore a milioanelor de Euro investiți în proiecte de o calitate mediocră, fără obiective clare și cu rapoarte nepublicate, în special în domeniile infrastructurii și mediului. În vara lui 2020, în urma unor anchete realizate de Dnevnik.bg, s-a aflat că peste 50% din materia lemnoasă din regiunea Varna a fost exploatată în cadrul unor proiecte de regenerare a fondului forestier care obținuseră finanțare europeană.

Cetățenii bulgari simt din ce în ce mai mult că țara este în cădere liberă și rămân precauți în privința șanselor din ce în ce mai mici de a vedea o schimbare în bine: opoziția împotriva GERB devine din ce în ce mai puternică, dar în același timp nu se conturează niciun câștigător clar în urma valului de proteste de masă, ceea ce favorizează formarea de coaliții de conjunctură și va avea ca efect o pierdere a dinamismului mișcărilor de protest și o posibilă scădere a interesului pentru alegeri în rândul populației cu drept de vot. În Bulgaria vor avea loc alegeri parlamentare pe 4 aprilie, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate în

Alte articole
Dosarul iranian: poker nuclear cu mize regionale

Dosarul iranian: poker nuclear cu mize regionale

De ce le-ar păsa, până la urmă, plătitorilor de taxe americani de neliniștile arabilor din Golf, suferințele civililor din Irak, Siria și Yemen sau chiar și de îngrijorările israelienilor?

Cernobîl (1986), Covid-19 (2020): Un nou atac de panică la nivel global. In mod intenționat, dezinformarea și teoriile conspirației amplifică teama

Cernobîl (1986), Covid-19 (2020): Un nou atac de panică la nivel global. In mod intenționat, dezinformarea și teoriile conspirației amplifică teama

Dacă în cazul dezastrului de la Cernobîl tăcerea a fost urmată de dezinformări și teorii ale conspirației, acum, infodemia – abundența de informații false și fake – îi face pe oameni să nu mai aibă încredere în presă și autorități.

La zece ani de la izbucnirea primului război al Primăverii arabe, Libia este un stat eșuat

La zece ani de la izbucnirea primului război al Primăverii arabe, Libia este un stat eșuat

Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.

Svetoslav Todorov

18 Feb 2021
Svetoslav Todorov

Timp de citire: 9 min
  • Problemele ecologice ale Bulgariei au început să se adune pe măsură ce banii acordați de UE special pentru remedierea lor continuă să sosească la buget. E o criză din ce în ce mai gravă, care poate fi văzută drept “o probă de foc” pentru modul în care elita politică actuală gestionează (sau nu) problemele de mediu grave ale țării.
  • Să abordezi aspecte ecologice sau care țin de infrastructură nu este deloc ceva ciudat, fiindcă uneori acestea pot avea efecte seismice. Până la urmă, primele semne de prăbușire a regimului comunist din Bulgaria au apărut odată cu protestele de amploare fără precedent din 1988, organizate de mamele din orașul dunărean Ruse. Femeile își exprimau îngrijorarea cu privire la nivelurile mari de poluare cu clor provocate de activitatea combinatului din Giurgiu, România.
  • Demonstrațiile împotriva exploatărilor forestiere comerciale și a numărului supradimensionat de șantiere apărute pe litoral au fost unul din principalii factori care au declanșat cel mai recent val de proteste de mare anvergură împotriva guvernului condus de controversatul Prim Ministru Boiko Boriso, și a coaliției de guvernare formată din partidul său, GERB, și partidul de extremă dreaptă “Patrioții Uniți”.
  • “UE, sunteți orbi?” este unul din principalele sloganuri ale valului de proteste anti-guvernamentale din 2020 care, spre deosebire de alte mișcări de protest, nu s-au limitat doar la Sofia, fiind organizate și în alte orașe mai mici, precum și în străinătate. Principala nemulțumire este că UE nu a înăsprit niciodată suficient dialogul cu partidul lui Boiko Borisov, GERB, în profida criticilor și numeroaselor acuzații de corupție, îngrădirii libertății presei și a calității îndoielnice a actului de justiție
Siria, țara uitată în întuneric
Siria, țara uitată în întuneric

Pe 25 februarie a avut loc prima operațiune militară ordonată de președintele Joe Biden. Forțele americane au bombardat un obiectiv din Siria folosit de miliții coordonate de Iran. Raidul a readus în atenție un război aproape uitat și amintește de complexitatea acestui conflict cu ramificații regionale.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
04 Mar 2021
Republica Moldova: Socialiștii renunță la federalizare... în favoarea confederației
Republica Moldova: Socialiștii renunță la federalizare... în favoarea confederației

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a renunțat la propunerea de federalizare a Republicii Moldova, dar propune, în schimb, revenirea la un document vechi de aproape un sfert de secol, care vedea soluționarea diferendului prin punerea Chișinăului și Tiraspolului pe picior de egalitate, adică de facto, crearea unei confederații.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
01 Mar 2021
„Noua” Americă în vechiul Orient
„Noua” Americă în vechiul Orient

Primii pași politici făcuți de administrația Biden în Orientul Mijlociu marchează schimbări semnificative față de epoca Trump. Aliați-cheie cărora Trump le dăduse, practic, mână liberă în regiune au fost tratați cu răceală, în timp ce s-a manifestat o deschidere către reluarea dialogului cu Iranul. Rămâne de văzut însă cât de profunde vor fi aceste schimbări – sau cât de mult vor dura.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
24 Feb 2021
La zece ani de la izbucnirea primului război al Primăverii arabe, Libia este un stat eșuat
La zece ani de la izbucnirea primului război al Primăverii arabe, Libia este un stat eșuat

Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
17 Feb 2021