Editoriale

Sputnik și protestele din România

Proteste
  |  

Susține jurnalismul independent

Protestele anti-restricții au dat semnalul unui adevărat festival pe Sputnik, principalul organ de propagandă în limba română al Kremlinului. Ipoteticul cititor care nu ar avea vreo altă sursă de informații ar putea să își închipuie, parcurgând titlurile Sputnik ale săptămânii, că România este în mijlocul unei adevărate revoluții, în care șuvoaie de manifestanți anti-restricții s-au revărsat în stradă de dragul libertății. Influenceri, activiști, analiști sau jurnaliști mai mult sau mai puțin veritabili – majoritatea sunt mai degrabă auto-proclamați sau numiți ca atare de Sputnik – sunt prezenți atât în stradă, cât și pe pagina de internet a publicației rusești, unde reprezintă vârful de lance al revoluției. Tot ei sunt și cei care pretind că vorbesc în numele pieței: „cunoscuta protestatară și influencer, Oana Lovin” prezintă revendicări ale demonstranților, în timp ce „activistul Dan Chitic” îi cere ultimativ președintelui Iohannis să organizeze un referendum privind revenirea la starea de normalitate (pentru că, nu-i așa, epidemiologia nu e o știință, ci o chestiune politică) sau să își dea demisia. Chitic nu se limitează doar la lupta împotriva dictaturii medicale, ci își face timp și să arunce o privire la ce se întâmplă dincolo de granițele României, așa că a putut să observe că Ucraina agresează Rusia (în Donbass, adică tot pe teritoriul Ucrainei, dar acesta este un detaliu irelevant pentru „activist”) așa că s-ar putea să izbucnească un război. Avocatul reia teoriile emise zilele acestea de Rusia, care a început să își concentreze forțele în apropierea granițelor Ucrainei – asta după ce a avut exerciții militare în Crimeea – dar acuză Kievul că ar pregăti o ofensivă în zona estului separatist al Ucrainei și avertizează NATO să nu se amestece. Marea mobilizare ucraineană este o invenție a Kremlinului: de fapt este vorba de rotirea forțelor din zona de demarcație, unde când o brigadă este retrasă pentru odihnă o alta îi ia locul.

Revenind la protestele din România, nu este foarte clar despre ce tip de revoltă populară e vorba – un „cunoscut analist” spune că „e prima oară de la 1907 când arde țara, în timp” ce o „activist[ă] pentru democrație și jurnalistă independentă” scrie că „a explodat mămăliga”, o expresie care a făcut carieră la Revoluția din 1989. De altfel, aceasta nu este singura trimitere la Revoluție care apare pe Sputnik – primarul Timișoarei, Dominic Fritz, este comparat direct cu Ceaușescu și există o întreagă subnarațiune legată de proteste în care autoritățile sunt acuzate de tendințe dictatoriale. Nimic despre organizatorii sau participanții mai controversați la proteste, cum sunt deputatul cu dosare penale din Oradea, interlopul din Alba care a făcut închisoare pentru proxenetism, sau protestatarii care au întocmit liste negre ale celor care i-au criticat la Timișoara.

S-a insistat în schimb pe narațiunea cu regimul autoritar și s-a căutat un aparat represiv al acestuia, cazul-emblemă fiind cel al tânărului din Brăila „prăbușit într-o baltă de sânge” care a devenit „simbolul rezistenței în fața represiunii forțelor de ordine împotriva românilor”. Cazul cu tânărul bătut este real, iar poliția a deschis chiar dosar penal pe numele jandarmului care l-ar fi agresat, însă varianta autorităților cu privire la ce s-a întâmplat este radical diferită de aceea preluată de Sputnik: „balta de sânge” ar fi fost, de fapt, o eșarfă, iar tânărul ar fi făcut parte dintr-un grup care a atacat forțele de ordine, acestea intervenind pentru a-i reține pe agresori.

Ceea ce nu este încă foarte clar e cât de spontană e această revoluție anti-restricții: același Sputnik prezintă și o teorie a conspirației emisă de „cunoscuta avocată” și „una dintre cele mai active luptătoare anti-sistem” Ingrid Mocanu: protestele sunt provocate tot de guvern, care ia măsuri aberante pentru a scoate oamenii în stradă pentru a putea să le abată atenția de la adevăratele sale planuri malefice.

Nu ar trebui să se înțeleagă că Sputnikul ar fi vreun cuib de anarhiști care vor cu tot dinadinsul ca oamenii să iasă în stradă. Au fost și proteste în România față de care cei care scriu pentru publicația rusească s-au arătat ceva mai puțin entuziaști. La 10 august, 2018, și în zilele care au urmat, de pildă, portavocea Kremlinului se arăta ironică cu protestatarii, dispusă să preia și să amplifice poveștile privind o tentativă de lovitură de stat și gata să găsească justificări pentru intervenția brutală a jandarmeriei. O atitudine similară s-a văzut și cu privire la protestele anti-corupție și mișcarea #rezist, asociate și de Kremlin cu inamicul numărul 1, George Soros.

Evident că atunci când protestele au loc în Rusia, Sputnikul are o cu totul altă abordare. În ianuarie, zeci de mii de ruși au ieșit în stradă pentru a-și arăta sprijinul față de Alexei Navalnîi, activistul care a fost reținut iar, ulterior, și condamnat la închisoare pentru că părăsise țara (de fapt, fusese scos afară din țară, în comă, pentru a fi tratat în Germania, după ce FSB-ul îl otrăvise cu Noviciok, dar asta nu e genul de informație care să apară pe Sputnik). Mii de protestatari au fost arestați de forțele de ordine, aceasta fiind numai una dintre metodele folosite pentru a descuraja manifestațiile, interzise în baza mai multor acte normative, între care și o decizie referitoare la combaterea pandemiei de coronavirus. Cele câteva articole Sputnik care menționează, fără a da vreun detaliu, protestele respective, sunt scrise tot pentru a promova narațiunile Kremlinului, cum ar fi aceea a amestecului american în treburile interne ale Rusiei, care, potrivit MAE rus, e probat de faptul că ambasada SUA a publicat traseul protestelor pe internet, sau cea privind violența forțelor de ordine din Occident, mult mai brutale – desigur – decât cele ale lui Putin.

Concluzia ar fi că, în lumea imaginată de Sputnik, în Rusia restricțiile anti-pandemie sunt încălcate de elemente anti-sociale care pot fi recunoscute după măștile chirurgicale și sloganuri pro-democrație. În România (și în Occident) cei care nu respectă reglementările cu privire la grupurile mari sunt, în schimb, luptătorii pentru libertatea. Și ei pot fi identificați ușor: nu poartă mască și strigă că medicii sunt hoți și asasini.

 

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Cătălin Gomboș

Cătălin Gomboș




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 5 min
  • Protestele anti-restricții au dat semnalul unui adevărat festival pe Sputnik, principalul organ de propagandă în limba română al Kremlinului. Ipoteticul cititor care nu ar avea vreo altă sursă de informații ar putea să își închipuie, parcurgând titlurile Sputnik ale săptămânii, că România este în mijlocul unei adevărate revoluții, în care șuvoaie de manifestanți anti-restricții s-au revărsat în stradă de dragul libertății. Influenceri, activiști, analiști sau jurnaliști mai mult sau mai puțin veritabili – majoritatea sunt mai degrabă auto-proclamați sau numiți ca atare de Sputnik – sunt prezenți atât în stradă, cât și pe pagina de internet a publicației rusești, unde reprezintă vârful de lance al revoluției.
  • Nu ar trebui să se înțeleagă că Sputnikul ar fi vreun cuib de anarhiști care vor cu tot dinadinsul ca oamenii să iasă în stradă. Au fost și proteste în România față de care cei care scriu pentru publicația rusească s-au arătat ceva mai puțin entuziaști. La 10 august, 2018, și în zilele care au urmat, de pildă, portavocea Kremlinului se arăta ironică cu protestatarii, dispusă să preia și să amplifice poveștile privind o tentativă de lovitură de stat și gata să găsească justificări pentru intervenția brutală a jandarmeriei.
  • Atunci când protestele au loc în Rusia, Sputnikul are o cu totul altă abordare. Cele câteva articole Sputnik care menționează, fără a da vreun detaliu, protestele respective, sunt scrise tot pentru a promova narațiunile Kremlinului, cum ar fi aceea a amestecului american în treburile interne ale Rusiei
Ucraina a atacat Rusia „cu mâna” ISIS. Povestea unei narațiuni marca FSB/ex-KGB
Ucraina a atacat Rusia „cu mâna” ISIS. Povestea unei narațiuni marca FSB/ex-KGB

Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului. Printre argumentele aduse pentru a o sprijini se numără falsuri și o mai veche teorie a conspirației.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
27 Mar 2024
Teama de o invazie a Rusiei are un impact psihologic în Letonia
Teama de o invazie a Rusiei are un impact psihologic în Letonia

Teama de un război cu Rusia are un impact psihologic asupra letonilor. Autoritățile încearcă să-i liniștească, subliniind că Moscova nu are capacitatea de a duce un război împotriva NATO.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
26 Mar 2024
Iohannis la NATO: ce-ar putea câștiga președintele și România
Iohannis la NATO: ce-ar putea câștiga președintele și România

Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO poate fi benefică pentru România. Șansa lui Iohannis e dată de diferențele de opinie dintre Est și Vest privind strategia Alianței.

Iulian Comănescu
Iulian Comănescu
18 Mar 2024
Parlamentul European cere Rusiei să restituie României Tezaurul. De ce este o rezoluție istorică
Parlamentul European cere Rusiei să restituie României Tezaurul. De ce este o rezoluție istorică

Românii au încercat timp de mai bine de o sută de ani să rezolve diferendul privind Tezaurul aflat la Moscova în diferite formate. Nu au reușit. Restituirile din 1935 (arhive) și 1956 (patrimoniul artistic) s-au datorat „bunăvoinței” și „mărinimiei” Moscovei, după cum arătau oamenii politici ai vremii, nu solicitărilor Bucureștiului. Acesta a încercat de câteva ori să internaționalizeze litigiul, reușind o singură dată, la Conferința de la Genova din 1922, dar fără urmări. Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024 este al doilea act internațional de după 1917 care cere Rusiei să restituie României Tezaurul confiscat.

Marian Voicu
Marian Voicu
14 Mar 2024