Curtea Constituţională a Republicii Moldova ar fi luat deja decizia de dizolvare a Parlamentului, fiind presată de preşedinta Maia Sandu şi ambasadorul SUA, Derek J. Hogan, insinuează un site afiliat PSRM. Publicaţia reia naraţiunile potrivit cărora Maia Sandu ar da indicaţii instituţiilor statului şi ambasadorul american s-ar amesteca în treburile interne ale Republicii Moldova. Naraţiunile au scopul să discrediteze imaginea Curţii Constituţionale înainte de constatarea circumstanţelor dizolvării Parlamentului dominat de PSRM şi aliaţii lor din Partidul Şor, care se opun alegerilor anticipate. Curtea a fost chemată de mai multe ori să se pronunţe asupra situaţiilor de blocaj politic create de partidele de la Chişinău.
ŞTIRE: ”Potrivit surselor Today.MD, Curtea Constituţională a luat deja decizia privind stabilirea Circumstanţelor Dizolvării Parlamentului. Astfel, CC urmează să satisfacă solicitarea Maiei Sandu, chiar dacă acest lucru vine în contradicţie directă cu propriile hotărâri anterioare, care obligau preşedintele să desfăşoare consultaţii reale cu fracţiunile şi să ţină cont de existenţa unei majorităţi care vrea şi poate vota un Guvern.
Decizia, spun sursele noastre, a fost luată ca urmare a unor presiuni puternice asupra preşedintelui CC Domnica Manole din partea preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu şi a Ambasadorului SUA, Derek Hogan.
Preţul plătit de către Înalta instanţă este discreditarea şi decredibilizarea totală a CC, inclusiv în faţa Comisiei de la Veneţia, care în avizul din 2019 spunea că Parlamentul nu poate fi dizolvat dacă există o majoritate parlamentară gata să voteze un guvern, iar spiritul Constituţiei presupune depunerea tuturor eforturilor pentru buna guvernare a ţării, nu pentru provocarea anticipatelor.
Cu atât inexplicabilă şi dăunătoare credibilităţii Curţii este sfidarea propriei jurisprudenţei şi a recomandărilor comisiei de la Veneţia cu cât la moment CC deţine preşedinţia Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene pentru perioada 2020-2023”.
NARAŢIUNI: 1. Maia Sandu îşi subordonează instituţiile statului şi influenţează deciziile Curţii Constituţionale; 2. Ambasadorul american se implică în treburile interne ale Republicii Moldova.
CONTEXT: În criza politică instalată în Republica Moldova odată cu demisia guvernului socialist la sfârşitul lunii decembrie, Curtea Constituţională are un rol de arbitru între Parlamentul dominat de socialiştii lui Igor Dodon pe de o parte şi Preşedinţie, pe de altă parte.
Preşedinta Maia Sandu a sesizat, pe 29 martie, Curtea Constituţională cu privire la dizolvarea Parlamentului, după două tentative eşuate de învestire a unui Guvern şi trecerea intervalului de trei luni în care guvernul a putut fi unul interimar.
Fostul prim-ministru Ion Chicu, apropiat al lui Igor Dodon, a demisionat pe 23 decembrie, pentru a fi organizate alegeri anticipate. Preşedinta Maia Sandu a avut atunci consultări cu grupurile parlamentare, iar majoritatea partidelor s-au pronunţat pentru anticipate. Ulterior, PSRM, care deţine cele mai multe mandate în Parlament, şi-a schimbat de mai multe ori opinia privind organizarea anticipatelor, pe fundalul descreşterii în preferinţele electoratului, şi a cerut învestirea unui nou cabinet de miniştri. Maia Sandu şi partidul PAS se pronunţă în continuare pentru anticipate, în speranţa că vor reuşi să obţină o majoritate parlamentară şi un guvern care să poată implementa reformele promise în campania electorală.
Maia Sandu a propus doi candidaţi la funcţia de premier, pe Natalia Gavriliţă, iar ulterior pe Igor Grosu.
După respingerea candidaturii Nataliei Gavriliţă şi propunerea aceleiaşi candidaturi a doua oară, Curtea Constituţională a obligat-o pe Maia Sandu să consulte grupurile parlamentare înainte de a numi un candidat. În alt caz, după ce Maia Sandu a propus candidatura lui Igor Grosu pentru funcţia de premier, Curtea a constatat (în urma unei contestaţii a PSRM) că propunerea a fost constituţională, deoarece în acel moment majoritatea parlamentară nu avea un candidat.
La rândul ei, Maia Sandu a respins două propuneri pentru funcţia de premier ale coaliţiei parlamentare dintre socialiştii lui Igor Dodon şi deputaţii fugarului Ilan Şor (pe Mariana Durleşteanu şi pe Vladimir Golovatiuc). PSRM şi Partidul Şor declară că ar exista o majoritate în Parlament care este gata să susţină un nou Guvern.
Deputaţii PSRM-Şor au introdus, pe 31 martie, şi starea de urgenţă pentru două luni, până la 31 mai, perioadă în care nu poate fi dizolvat Parlamentul, potrivit Constituţiei. Decizia respectivă, la fel, a fost contestată la Curtea Constituţională, pe 7 aprilie, de către deputatul neafiliat Octavian Ţâcu, pentru că a fost votată cu încălcarea procedurilor.
Anterior, Curtea a fost chemată de mai multe ori să se pronunţe asupra situaţiilor de blocaj politic create de partidele de la Chişinău.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a luat mai multe decizii controversate, în special în timpul guvernării Partidului Democrat condus de Vladimir Plahotniuc. În 2019, după plecarea acestuia de la guvernare şi din Republica Moldova, judecătorii Curţii au demisionat in corpore.
Noua componenţă a Curţii Constituţionale, condusă în prezent de judecătoarea Domnica Manole, a reuşit să repare imensul prejudiciu de imagine al instituţiei.
Articolul reia şi naraţiunea privind implicarea Ambasadorului american în treburile interne ale Republicii Moldova, iar noua administraţie prezidenţială ar fi manevrată de forţe din Occident, care vor să pună mâna pe puterea de la Chişinău. Aceasta a fost principala temă de atac asupra Maiei Sandu în campania electorală prezidenţială de anul trecut. Atacuri asupra ambasadorilor SUA şi UE de la Chişinău au fost lansate şi de către autorităţile de la Moscova.
De asemenea, liderul socialiştilor Igor Dodon a preluat naraţiunea în cadrul unei ediţii speciale la postul TV Primul în Moldova, miercuri, 7 aprilie, insinuând că ambasadorii ar face presiuni asupra membrilor Curţii iar Maia Sandu ar folosi în acest sens Serviciul de Informaţii şi Securitate.
OBIECTV: Prin aceste naraţiuni se exercită presiuni asupra Curţii Constituţionale înainte ca aceasta să se pronunţe cu privire la dizolvarea Parlamentului şi, totodată, se caută discreditarea instanţei în cazul în care va constata că sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru dizolvarea legislativului.
DE CE SUNT FALSE NARAŢIUNILE: Curtea va examina doar pe 15 aprilie sesizarea Maiei Sandu, astfel încât o decizie nu a fost luată. Mai mult, nu există nicio dovadă sau măcar un indiciu că asupra judecătorilor s-ar fi exercitat vreo presiune sau că aceştia au hotărât în ce fel vor vota. În sfârşit, orice decizie a instanţei este şi motivată de aceasta, astfel încât trebuie văzut mai întâi ce argumente vor fi aduse.
REACŢII OFICIALE: Preşedinta Curţii Constituţionale Domnica Manole a reacţionat la articolul publicat de portalul Today.md.
„Prin prezenta luare de poziţie, neg cu fermitate informaţiile calomniatoare publicate de portalul today.md pe 6 aprilie a.c., sub titlul „Surse / Decizia CC privind stabilirea circumstanţelor dizolvării parlamentului este deja luată”. În ceea ce mă priveşte, nu au fost făcute presiuni din partea nimănui în legătură cu Avizul care va fi pronunţat de Curte în perioada imediat următoare. Sunt un judecător independent care va vota pe baza unei analize depline a textelor constituţionale şi a jurisprudenţei relevante a Curţii. Îmi manifest, pe această cale, dezaprobarea privind metodele incorecte şi manipulatoare pe care le utilizează unii reprezentanţi ai presei online”.
