Știri
Guvernul român a adoptat, joi, un proiect legislativ care, potrivit experților, exclude, de facto, din rațiuni de securitate națională, compania chineză Huawei din viitoarea rețea de comunicații mobile 5G. Documentul, care nu nominalizează niciun operator și care, pentru a deveni lege, trebuie votat în Parlament, menționează că, în cazul unor riscuri, amenințări sau vulnerabilități la adresa securității naționale, echipamentele respective nu vor putea fi instalate în România. Ca să poată furniza tehnologii și echipamente pentru 5G, toate companiiile trebuie să obțină avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis. În august 2019, România și Statele Unite, aliate în NATO și legate printr-un parteneriat strategic, semnau o declarație comună, potrivit căreia compania Huawei e suspectată activități de spionaj în beneficiul regimului comunist de la Beijing, fapt sistematic negat de firma chineză. Reprezentanțiii acesteia la București au afirmat că declarația va provoca plecarea lor din țară, adică pierderi de peste nouă miliarde de euro și a mii de locuri de muncă. Legi similare, care exclud, practic, Huawei de pe piața internă 5G, au mai adoptat Marea Britanie și Suedia.
Acum trei ani, ea ocupa postul de ministru de Externe și a fost criticată vehement pentru că l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin la căsătoria ei şi pentru că a valsat cu el în faţa camerelor televiziunii ruse.
Novaya Gazeta: Puterea din trei litere
„Statul a trecut într-o nouă stare de agregare – teroarea FSB. Toţi vor fi jefuiţi şi puşi la închisoare”, scrie Iulia Latynina în Novaya Gazeta.
Un sondaj sociologic relevă că mai puțin de un rus din trei mai are încredere în liderul de la Kremlin.
16 Apr 2021
Numită Relansarea Armeniei, aceasta promite că, după scrutinul de pe 20 iunie, va reface economia şi va recupera teritoriile pierdute în războiul cu Azerbaidjanul, din toamna anului trecut.
Vizita preşedintelui Andrzej Duda la Bucureşti are loc in contextul aniversării a 100 de ani de la încheierea Convenţiei de Alianţă Defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, semnată la 3 martie 1921, moment simbolic al relaţiei dintre două ţări îngrijorate, încă din epocă, de agresivitatea şi expansionismul Rusiei, pe atunci bolşevică.
Săptămâna trecută, şi avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), bulgarul Evgeni Tanchev, a apreciat că regimul disciplinar al judecătorilor polonezi contravine legislaţiei comunitare.
Acesta a afirmat tot timpul că media occidentale fac o mare nedreptate sârbilor, considerându-i singurii vinovaţi pentru sângeroasele războaie ce au condus la destrămarea fostei Iugoslavii, în anii 90.
Donează
