În Kosovo au loc, duminică, alegeri parlamentare, ai căror mari favoriţi sunt, potrivit sondajelor, naţionaliştii de stânga din formaţiunea ''Autodeterminarea'', cu 40-50% din intenţiile de vot. Liderul lor, Albin Kurti, pledează pentru unirea Kosovo cu Albania şi promite să-şi axeze potenţialul mandat de premier pe economie, ocuparea forţei de muncă şi domnia legii. Urmează, cu circa 22%, Partidului Democratic din Kosovo, provenit din gherila kosovaro-albaneză ce a luptat împotriva forţelor sârbe la sfârşitul anilor '90 şi care a guvernat, ulterior, aproape două decenii la Pristina. Comentatorii notează că instabilitatea politică este o situaţie cronică în Kosovo, unde niciun guvern nu a reuşit să-şi încheie mandatul la termen. Alegerile au loc după ce în 2020 au căzut două guverne, unul prin moţiune de cenzură şi celălalt în urma unei decizii a Tribunalului Constituţional. Cetăţenii kosovari acuză pentru lipsa progreselor aşa-numitele elite politice, care s-au succedat la putere fără să combată corupţia endemică şi nepotismul şi fără să obţină progresule economic. Cu o rată a şomajului de 30%, care ajunge la 55% în rândul tinerilor, emigrarea a devenit singura soluţie pentru numeroşi kosovari şi se estimează că, la o populaţie de 1,85 de milioane, aproape 800 de mii dintre ei sunt plecaţi în străinătate. 15% din PIB-ul Kosovo provine din banii trimişi de diaspora. Nici în soluţionarea conflictului cu Serbia nu se înregistrează progrese, ceea ce afectează chestiuni cotidiene, precum furnizarea de energie, telecomunicaţiile sau tranzitul persoanelor şi mărfurilor. Perspectiva europeană, mai spun analiştii, rămâne îndepărtată, mai ales că cinci state membre ale Uniunii - Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania - nu recunosc independenţa Kosovo, proclamată în 2008.
Știri