Știri
Preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi belarus, Aleksandr Lukaşenko au programată, luni, la Soci, în sudul Rusiei, o rundă prelungită de convorbiri, cu scopul declarat a-şi coordona colaborarea strategică. Întâlnirea survine în contextul sancţiunilor la care sunt supuse cele două regimuri autoritare, acuzate, atît în lume, cât şi pe plan intern, de încălcarea drepturilor omului. Convorbirile ar putea să dureze aproape toată ziua şi nu se vor încheia cu o conferinţă de presă decât dacă cei doi lideri vor considera necesar - a anunţat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de corespondentul Radio România la Moscova. Experţii ruşi consideră că nu trebuie aşteptate rezultate majore. Tema centrală este, se pare, un nou împrumut, de 3-3,5 miliarde de dolari, pe care ar dori să-l obţină Lukaşenko de la ruşi. Se poate anticipa că pe agendă e inclus şi recentul acord interguvernamental, prin care exportul de produse petroliere belaruse, realizate din petrol rusesc, va fi transferat din porturile ţărilor baltice în porturile ruseşti de la Marea Baltică, ceea ce va lipsi Estonia, Letonia şi Lituania de importante venituri la buget. Această decizie e o reacţie la sprijinul pe care ţările baltice îl acordă opoziţiei belaruse. În momentul de vârf al protestelor din toamnă împotriva fraudării alegerilor prezidenţiale, Lukaşenko a obţinut din partea Moscovei sprijin politic, garanţii militare şi de securitate şi un acord de împrumut pentru un miliard şi jumătate de dolari.
Vărul său, fostul premierul conservator Nikola Gruevski, s-a refugiat în Ungaria, unde a primit azil politic.
Raportul comunitar cu privire la statul de drept în fiecare ţară a Uniunii afirmă că în Slovenia 'jurnaliştii sunt frecvent victime ale hărţuirii sau ameninţărilor online, rareori sancţionate de sistemul de justiţie'.
Relaţiile dintre Kiev şi Budapesta sunt tensionate după o serie de percheziții efectuate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în regiunea Transcarpatia și după declanşarea unor anchete penale împotriva unor funcţionari de etnie maghiară
22 Feb 2021
Șefa statului vrea să organizeze alegeri legislative anticipate, sperând că o victorie a partidului pe care l-a condus înainte de a deveni preşedinte îi va consolida puterea şi îi va permite să-şi îndeplinească promisiunile de combatere a corupţiei.
El a subliniat că, pentru ca o ţară să devină membră NATO, e strict decizia ţării respective şi a aliaţilor, a nimănui altcuiva.
Ruşii spun că vaccinul poate acţiona ca o punte între Europa şi Rusia şi că potenţiala sa lansare în Uniune nu ar trebui să fie politizată.
El a enumerat printre motivele despărţirii dintre PPE şi FIDESZ tensiuniile create în jurul justiţiei, statului de drept şi libertăţii presei, precum şi "afirmaţiile provocatoare” ale premierului Viktor Orbán.