Regimul autoritar din Belarus pretinde că echipajul cursei operate de compania irlandeză Ryanair pe ruta Atena, Grecia - Vilnius, Lituania a decis, duminică, să aterizeze la Minsk fără vreo ingerință exterioară, după ce a primit o alertă cu bombă la bord. Amenințarea ar fi fost trimisă în numele organizației palestiniene Hamas, calificată drept teroristă de Bruxelles și Washington, care, pe fondul schimburilor de tiruri de rachete de luna acesta din Fâșia Gaza, ar fi somat Uniunea Europeană și statele membre să nu mai susțină Israelul. Potrivit autorităților de la Minsk, după primirea alertei, pilotul nu era obligat să aterizeze în Belarus, ci ar fi putut pleca fie spre Ucraina, fie spre Polonia vecine, în funcție de starea vremii și de rezerva de carburanți. Reprezentanții companiei aeriene irlandeze afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB, erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării la Atena. Ei argumentează că avionul, reținut circa șapte ore la sol în Belarus, a plecat, în cele din urmă, la Vilnius, fără cinci pasageri îmbarcați în Grecia, dintre care doar doi, un opozant belarus și partenera lui rusoaică, au fost arestați la Minsk. Este vorba despre jurnalistul belarus Roman Protasevici, 26 de ani, de la agenția NEXTA, cu sediul în Polonia, care a acoperit mediatic amplele proteste antiprezidențiale de anul trecut din Belarus și sălbatica represiune polițienească ce a urmat, și de iubita lui cu cetățenie rusă, Sofia Sapega. Acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă, Protasevici ar risca pedeapsa capitală. Secretarul american de Stat, Antony Blinken, a calificat faptele drept șocante și a cerut eliberarea imediată a jurnalistului. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă, la rândul său, că incidentul e serios și periculos și cere declanșarea unei anchete internaționale. Ministrul irlandez de Externe, Simon Coveney, în a cărui țară are sediul compania Ryanair, avertizează că inacțiunea sau indecizia Uniunii Europene ar fi percepute de regimul din Belarus drept
slăbiciune. Lituania și Letonia au anunțat, deja, că spațiul lor aerian e închis pentru zborurile care survolează Belarusul, iar Parchetul polonez anchetează cazul. Sunt, de altfel, tot mai multe vocile care susțin că deturnarea avionului a fost un act de agresiune la adresa a două state membre ale Uniunii și ale NATO, Grecia și Lituania, și cer un răspuns coordonat din parte aliaților și partenerilor acestora. Uniunea Europeană pregăteşte, deja, un nou set de sancţiuni contra principalilor responsabili politici din Belarus, după alegerile prezidenţiale, foarte probabil fraudate, din vara anului trecut. Diplomaţi europeni, citaţi de agenţiile de presă, spuneau, acum două săptămâni, că noul val de penalităţi, al patrulea de la declanşarea crizei politice de la Minsk, va viza, începând cu luna viitoare, circa 50 de personaje semnificative ale regimului condus de Aleksandr Lukaşenko. Peste 200 de oameni ai acestuia figurează, deja, pe lista neagră a Bruxellesului, întocmită între 2004 şi 2015, ca reacţie la încălcarea constantă a drepturilor omului. Alături de Statele Unite, Marea Britanie sau Canada, Uniunea Europeană a reacţionat sever la frauda electorală şi la represiunea dezlănţuită contra contestatarilor lui Lukaşenko, care au protestat în stradă luni în şir. Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică. Aceasta vizează represiunea poliţienească sălbatică, ce s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko (66 de ani) beneficiază, în continuare de protecţia şi sprijinul Rusiei vecine. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului. Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din Belarus şi din Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.
