Facebook Twitter Instagram Youtube

Editoriale

Sputnik și protestele din România

Proteste

Protestele anti-restricții au dat semnalul unui adevărat festival pe Sputnik, principalul organ de propagandă în limba română al Kremlinului. Ipoteticul cititor care nu ar avea vreo altă sursă de informații ar putea să își închipuie, parcurgând titlurile Sputnik ale săptămânii, că România este în mijlocul unei adevărate revoluții, în care șuvoaie de manifestanți anti-restricții s-au revărsat în stradă de dragul libertății. Influenceri, activiști, analiști sau jurnaliști mai mult sau mai puțin veritabili – majoritatea sunt mai degrabă auto-proclamați sau numiți ca atare de Sputnik – sunt prezenți atât în stradă, cât și pe pagina de internet a publicației rusești, unde reprezintă vârful de lance al revoluției. Tot ei sunt și cei care pretind că vorbesc în numele pieței: „cunoscuta protestatară și influencer, Oana Lovin” prezintă revendicări ale demonstranților, în timp ce „activistul Dan Chitic” îi cere ultimativ președintelui Iohannis să organizeze un referendum privind revenirea la starea de normalitate (pentru că, nu-i așa, epidemiologia nu e o știință, ci o chestiune politică) sau să își dea demisia. Chitic nu se limitează doar la lupta împotriva dictaturii medicale, ci își face timp și să arunce o privire la ce se întâmplă dincolo de granițele României, așa că a putut să observe că Ucraina agresează Rusia (în Donbass, adică tot pe teritoriul Ucrainei, dar acesta este un detaliu irelevant pentru „activist”) așa că s-ar putea să izbucnească un război. Avocatul reia teoriile emise zilele acestea de Rusia, care a început să își concentreze forțele în apropierea granițelor Ucrainei – asta după ce a avut exerciții militare în Crimeea – dar acuză Kievul că ar pregăti o ofensivă în zona estului separatist al Ucrainei și avertizează NATO să nu se amestece. Marea mobilizare ucraineană este o invenție a Kremlinului: de fapt este vorba de rotirea forțelor din zona de demarcație, unde când o brigadă este retrasă pentru odihnă o alta îi ia locul.

Revenind la protestele din România, nu este foarte clar despre ce tip de revoltă populară e vorba – un „cunoscut analist” spune că „e prima oară de la 1907 când arde țara, în timp” ce o „activist[ă] pentru democrație și jurnalistă independentă” scrie că „a explodat mămăliga”, o expresie care a făcut carieră la Revoluția din 1989. De altfel, aceasta nu este singura trimitere la Revoluție care apare pe Sputnik – primarul Timișoarei, Dominic Fritz, este comparat direct cu Ceaușescu și există o întreagă subnarațiune legată de proteste în care autoritățile sunt acuzate de tendințe dictatoriale. Nimic despre organizatorii sau participanții mai controversați la proteste, cum sunt deputatul cu dosare penale din Oradea, interlopul din Alba care a făcut închisoare pentru proxenetism, sau protestatarii care au întocmit liste negre ale celor care i-au criticat la Timișoara.

S-a insistat în schimb pe narațiunea cu regimul autoritar și s-a căutat un aparat represiv al acestuia, cazul-emblemă fiind cel al tânărului din Brăila „prăbușit într-o baltă de sânge” care a devenit „simbolul rezistenței în fața represiunii forțelor de ordine împotriva românilor”. Cazul cu tânărul bătut este real, iar poliția a deschis chiar dosar penal pe numele jandarmului care l-ar fi agresat, însă varianta autorităților cu privire la ce s-a întâmplat este radical diferită de aceea preluată de Sputnik: „balta de sânge” ar fi fost, de fapt, o eșarfă, iar tânărul ar fi făcut parte dintr-un grup care a atacat forțele de ordine, acestea intervenind pentru a-i reține pe agresori.

Ceea ce nu este încă foarte clar e cât de spontană e această revoluție anti-restricții: același Sputnik prezintă și o teorie a conspirației emisă de „cunoscuta avocată” și „una dintre cele mai active luptătoare anti-sistem” Ingrid Mocanu: protestele sunt provocate tot de guvern, care ia măsuri aberante pentru a scoate oamenii în stradă pentru a putea să le abată atenția de la adevăratele sale planuri malefice.

Nu ar trebui să se înțeleagă că Sputnikul ar fi vreun cuib de anarhiști care vor cu tot dinadinsul ca oamenii să iasă în stradă. Au fost și proteste în România față de care cei care scriu pentru publicația rusească s-au arătat ceva mai puțin entuziaști. La 10 august, 2018, și în zilele care au urmat, de pildă, portavocea Kremlinului se arăta ironică cu protestatarii, dispusă să preia și să amplifice poveștile privind o tentativă de lovitură de stat și gata să găsească justificări pentru intervenția brutală a jandarmeriei. O atitudine similară s-a văzut și cu privire la protestele anti-corupție și mișcarea #rezist, asociate și de Kremlin cu inamicul numărul 1, George Soros.

Evident că atunci când protestele au loc în Rusia, Sputnikul are o cu totul altă abordare. În ianuarie, zeci de mii de ruși au ieșit în stradă pentru a-și arăta sprijinul față de Alexei Navalnîi, activistul care a fost reținut iar, ulterior, și condamnat la închisoare pentru că părăsise țara (de fapt, fusese scos afară din țară, în comă, pentru a fi tratat în Germania, după ce FSB-ul îl otrăvise cu Noviciok, dar asta nu e genul de informație care să apară pe Sputnik). Mii de protestatari au fost arestați de forțele de ordine, aceasta fiind numai una dintre metodele folosite pentru a descuraja manifestațiile, interzise în baza mai multor acte normative, între care și o decizie referitoare la combaterea pandemiei de coronavirus. Cele câteva articole Sputnik care menționează, fără a da vreun detaliu, protestele respective, sunt scrise tot pentru a promova narațiunile Kremlinului, cum ar fi aceea a amestecului american în treburile interne ale Rusiei, care, potrivit MAE rus, e probat de faptul că ambasada SUA a publicat traseul protestelor pe internet, sau cea privind violența forțelor de ordine din Occident, mult mai brutale – desigur – decât cele ale lui Putin.

Concluzia ar fi că, în lumea imaginată de Sputnik, în Rusia restricțiile anti-pandemie sunt încălcate de elemente anti-sociale care pot fi recunoscute după măștile chirurgicale și sloganuri pro-democrație. În România (și în Occident) cei care nu respectă reglementările cu privire la grupurile mari sunt, în schimb, luptătorii pentru libertatea. Și ei pot fi identificați ușor: nu poartă mască și strigă că medicii sunt hoți și asasini.

 

Alte articole
Cum a modelat pandemia percepțiile geopolitice în Republica Moldova

Cum a modelat pandemia percepțiile geopolitice în Republica Moldova

Pandemia a modelat percepțiile cetățenilor Republicii Moldova despre Est și Vest. Dacă în urmă cu un an Rusia și China punctau abil la capitolul imagine la Chișinău, pe parcursul ultimelor 12 luni au schimbat rolurile cu UE și România.

„Noua” Americă în vechiul Orient

„Noua” Americă în vechiul Orient

Primii pași politici făcuți de administrația Biden în Orientul Mijlociu marchează schimbări semnificative față de epoca Trump. Aliați-cheie cărora Trump le dăduse, practic, mână liberă în regiune au fost tratați cu răceală, în timp ce s-a manifestat o deschidere către reluarea dialogului cu Iranul. Rămâne de văzut însă cât de profunde vor fi aceste schimbări – sau cât de mult vor dura.

Mize și obstacole pentru România în mandatul Maiei Sandu

Mize și obstacole pentru România în mandatul Maiei Sandu

România trebuie să își asume sprijinirea reformelor pro-europene din Republica Moldova printr-un nou “pact de la Snagov".

Cătălin Gomboș

03 Apr 2021
Cătălin Gomboș

Timp de citire: 5 min
  • Protestele anti-restricții au dat semnalul unui adevărat festival pe Sputnik, principalul organ de propagandă în limba română al Kremlinului. Ipoteticul cititor care nu ar avea vreo altă sursă de informații ar putea să își închipuie, parcurgând titlurile Sputnik ale săptămânii, că România este în mijlocul unei adevărate revoluții, în care șuvoaie de manifestanți anti-restricții s-au revărsat în stradă de dragul libertății. Influenceri, activiști, analiști sau jurnaliști mai mult sau mai puțin veritabili – majoritatea sunt mai degrabă auto-proclamați sau numiți ca atare de Sputnik – sunt prezenți atât în stradă, cât și pe pagina de internet a publicației rusești, unde reprezintă vârful de lance al revoluției.
  • Nu ar trebui să se înțeleagă că Sputnikul ar fi vreun cuib de anarhiști care vor cu tot dinadinsul ca oamenii să iasă în stradă. Au fost și proteste în România față de care cei care scriu pentru publicația rusească s-au arătat ceva mai puțin entuziaști. La 10 august, 2018, și în zilele care au urmat, de pildă, portavocea Kremlinului se arăta ironică cu protestatarii, dispusă să preia și să amplifice poveștile privind o tentativă de lovitură de stat și gata să găsească justificări pentru intervenția brutală a jandarmeriei.
  • Atunci când protestele au loc în Rusia, Sputnikul are o cu totul altă abordare. Cele câteva articole Sputnik care menționează, fără a da vreun detaliu, protestele respective, sunt scrise tot pentru a promova narațiunile Kremlinului, cum ar fi aceea a amestecului american în treburile interne ale Rusiei
Ucraina, tot mai îngrijorată de mobilizarea armatei ruse la granița sa
Ucraina, tot mai îngrijorată de mobilizarea armatei ruse la granița sa

Rusia continuă să mobilizeze trupe la granița cu Ucraina, iar acestea au depășit deja nivelul atins în 2014, anul anexării Crimeii și al declanșării războiului din Donbass. Mobilizarea este dublată de o masivă campanie de dezinformare care prezintă Ucraina ca pe un agresor care ucide civilii în Donbass și pregătește o ofensivă în acea regiune.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
21 Apr 2021
Verticala puterii pe model sovietic, încă vie în Republica Moldova. Cazul Igor Dodon
Verticala puterii pe model sovietic, încă vie în Republica Moldova. Cazul Igor Dodon

Cedarea sau transferul de putere au fost mereu în centrul atenției la Chișinău, ceea ce demonstrează că democrația, chiar și la 30 de ani de la independența de Uniunea Sovietică, este încă una fragilă.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
19 Apr 2021
Cimitirul imperiilor înghite Statele Unite și NATO
Cimitirul imperiilor înghite Statele Unite și NATO

Americanii se vor retrage din Afghanistan la aproape 20 de ani de când au intervenit în acea țară. Președintele Joe Biden a decis ca retragerea să se încheie până pe 11 septembrie, cu patru luni mai târziu decât data care fusese stabilită de administrația Trump. Talibanii percep plecarea americanilor drept o victorie. Rămâne de văzut dacă li se va părea suficientă sau dacă vor încerca să obțină totul și vor continua războiul contra guvernului de la Kabul.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
16 Apr 2021
Cum a devenit Serbia un centru regional al vaccinurilor
Cum a devenit Serbia un centru regional al vaccinurilor

Anul trecut a fost un an al diplomației măștilor, iar 2021 pare să devină unul al diplomației vaccinurilor. În vreme ce Uniunea Europeană are probleme în a obține și administra vaccinurile necesare cetățenilor săi, Marea Britanie și Serbia (țări europene, dar nu și membre ale UE), sunt lideri pe continent în ceea ce privește campaniile de vaccinare.

Vuk Velebit
Vuk Velebit
14 Apr 2021